Victoria republicanilor, la alegerile de la mijlocul mandatului, îngreunează nespus misiunea pentru locatarul Casei Albe, după ce pierduse majoritatea deţinută de partidul său, după 2008, la Senat, şi mai multe mandate, în 2010, la Camera Reprezentanţilor. Scrutinul de la 4 noiembrie a.c., tranformat într-un referendum pro sau contra acţiunilor preşedintelui democrat Barack Obama, este expresia unui impas instituţional care paralizează Washington-ul şi riscă să se prelungească. Înfrângerea limitează o serie de prerogative ale preşedintelui în nominalizarea secretarilor guvernului său (miniştri), ambasadorilor, într-un moment în care multe posturi sunt vacante şi chiar a desemnărilor pentru Curtea Supremă. Casa Albă are nevoie de undă verde din partea Senatului, pentru toate acestea, începând cu numirea succesorului lui Eric Holder, procuror general al SUA (ministrul Justiţiei), care a demisionat la 25 septembrie. Un Congres, în majoritatea sa republican, va conta şi în politica externă a lui Barack Obama şi referirile vizează negocierile cu Iranul, la care republicanii sunt ostili. În ultimii patru ani, marcaţi de un blocaj între Camera Reprezentanţilor dominată de republicani şi un Senat democrat, Barack Obama s-a descurcat foarte greu. Din păcate, Partidul republican, tot mai radicalizat în ultima vreme, după divizarea între aripa moderată şi cea dominată de conservatorii Tea Party, nu rezonează deloc cu actualul preşedinte american. Până acum preşedintele Obama nu a utilizat decât de două ori, faţă de 12 ori pe mandatul lui George W. Bush şi 36 de ori pe mandatul lui Bill Clinton, arma fatală de veto la îngheţarea proiectelor de lege votate de cele două Camere. Republicanii se pregătesc deja de alegerile prezidenţiale din 2016 şi în mod sigur nu vor fi dispuşi la nici o concesie, mai ales că simt ca extrem de fragilizată tabăra democrată.
