Agenţia Naţională de Administrare Fiscală se află în plin proces de reorganizare, motiv pentru care s-au desfiinţat, dintr-un singur pix, 140 de unităţi fiscale, la nivel naţional, iar la nivelul Direcţiei Finanţelor Publice Dolj au dispărut două. Au fost închise mai multe trezorerii, s-au disponibilizat salariaţi, iar alţi angajaţi au dat concursuri de competenţă în vederea obţinerii unor funcţii la nivel ierarhic superior. Despre aceste măsuri, precum şi despre alte acţiuni ale ANAF, cum ar fi cea de recuperare a creanţelor şi de verificare a persoanelor fizice care au obţinut venituri din acţiuni independente, cea de combatere a evaziunii fiscale, dar şi despre consecinţele „taxării inverse” am discutat cu Eugen Călinoiu, directorul executiv al DGFP Dolj.
– Domnule director, ce înseamnă în cifre această reorganizare a ANAF şi ce măsuri au fost luate la nivelul DGFP Dolj?
– Prin reorganizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) au fost desfiinţate, la nivel naţional, 140 de unităţi fiscale, iar la nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj au dispărut două unităţi, respectiv Administraţia Finanţelor Publice Comunală nr. 1 Craiova – care gestiona 58 de comune din jurul Craiovei şi Administraţia Finanţelor Publice Comunală nr. 4 Pleniţa – care gestiona şapte comune din jurul acestei localităţi.
– Ce s-a întâmplat cu cele două unităţi fiscale desfiinţate?
– În urma procesului de reorganizare, aceste unităţi fiscale au fost preluate de celelalte Administraţii, avându-se în vedere, pe de o parte, situaţia geografică, iar pe de altă parte, posibilităţile de comunicaţii. Au migrat, astfel, de la Pleniţa trei comune către Calafat, respectiv Pleniţa, Unirea şi Moţăţei, şi două comune către unităţile de la Băileşti, Vârtop şi Orodel, iar către Administraţia Finanţelor Publice Craiova – două comune, Verbiţa şi Sălcuţa. Din cele 58 de commune arondate la Administraţia Finanţelor Publice Comunală nr. 1 Craiova, 51 au fost preluate sau sunt în curs de preluare de Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Craiova, practic de cea mai mare unitate fiscală din Dolj, iar şapte unităţi fiscal vor merge la Administraţia Finanţelor Publice Filiaşi, respectiv Brădeşti, Coţofenii din Faţă, Coţofenii din Dos, Scaieşti, Tălpaş, Fărcaş şi Melineşti.
Personal disponibilizatşi concursuri de competenţă
– Trezoreriile au fost şi ele dislocate; s-a modificat programul de lucru al acestora?
– În legătură cu activitatea trezoreriilor, pot să vă spun că, de la momentul 1 iulie 2011, sunt operabile toate trezoreriile care au preluat activitatea de la cele desfiinţate, iar acestea din urmă nu au mai putut să efectueze nici un fel de operaţiune. În această perioadă s-a efectuat şi transbordarea bazelor de date cu tot ce înseamnă agenţi economici, persoane fizice şi instituţii publice către unităţile care au preluat activitatea. Şi, din punct de vedere informatic, acestea aparţin acum, cu tot cu istoricul lor, unităţilor care le-au preluat, urmând ca cealaltă parte, respectiv transferul dosarelor, să se facă în perioada imediat următoare.
– Ce aţi făcut cu personalul în aceste condiţii, a fost disponibilizat?
– În noul stat de funcţii aprobat prin Ordin al Ministrului Finanţelor este stabilit un număr maxim de funcţii pentru Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj. Pentru posturile care nu se mai regăsesc se va organiza un examen de competenţă profesională. Aici este prevăzut strict cum se va proceda, printr-un Ordin al preşedintelui ANAF. Suntem în plin proces procedural, iar din această perpectivă au fost deja trimise preavize tuturor celor care intră sub incidenţa acestui Ordin. Totodată, au fost afişate şi listele posturilor, cu fişa fiecăruia în parte, asigurându-se astfel toate condiţiile unui concurs corect pe post, acolo unde este cazul. La stabilirea acestor funcţii s-a avut în vedere, pe de o parte, latura profesională, iar pe de altă parte, egalitatea de şanse. Cei care intră sub incidenţa acestei reorganizări sunt funcţionarii publici, referenţii, asistenţii principali şi superiori. Dacă s-ar fi oprit doar funcţiile de consilieri sau referenţi principali i-am fi pus pe unii salariaţi în imposibilitatea de a accede la aceste funcţii. Mai exact, acolo unde pentru o anumită funcţie este doar un candidat, el rămâne pe aceea funcţie, iar acolo unde sunt mai mulţi se va organiza un examen de testare profesională în condiţiile legii.
Declaraţia 112 – un succes
– Ce s-a urmărit, de fapt, prin această strategie a ANAF?
– În primul rând, s-a urmărit desfiinţarea acelor unităţi care, la realizarea unor încasări de doar un milion de lei, nu se puteau încadra, deoarece aveau cheltuieli mai mari. La nivelul judeţului Dolj, unitatea de la Pleniţa era cea mai mică, în ciuda faptului că avea Trezorerie. Vreau să fac această precizare deoarece, la nivel naţional, cele care nu aveau trezorerii au fost clar desfiinţate, iar la noi nu a fost cazul. Dar unitatea de la Pleniţa era cea mai mică, apăruse cu ceva timp în urmă prin desprinderea din cadrul unităţii de la Calafat. Era vorba de plata personalului, de plata cheltuielilor de întreţinere. Pe de altă parte, la Administraţia Finanţelor Publice Comunale nr. 1 Craiova s-a avut în vedere faptul că Doljul era printer acele patru judeţe care aveau două administraţii financiare în acelaşi municipiu. Ceea ce vă pot spune este că, dintr-un anumit punct de vedere, nu este normal ca într-o localitate să fie două administraţii fiscale. Pe de altă parte, atât timp cât personalul este comasat întro singură unitate fiscală, ea poate să devină mai puternică şi eficienţa muncii să fie ridicată.
– Ce ne puteţi spune despre Declaraţia unică 112 sau despre semnătura electronică? Care este părerea agenţilor economici? Le-a fost uşurată activitatea sau din contră?
– Din punctul meu de vedere, Declaraţia unică 112, atât la nivelul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, cât şi la nivel naţional, este un succes. Ne uităm cu jind în jurul datei de 25 ale fiecărei luni şi constatăm că nu prea mai este lume pe la ghişee, în sensul că aceste depuneri de declaraţii se fac din timp şi oamenii nu mai sunt bulversaţi, nu mai sunt nevoiţi să depună câte trei declaraţii, pe la Casa de Pensii, Casa de Sănătate ş.a.m.d. Se depun într-un singur loc, urmând ca tot aici să se şi proceseze. Este foarte uşor, dar şi foarte practic pentru noi, dar mai ales pentru contribuabili, putând astfel să-şi depună declaraţia în orice moment. După data de 30 iunie, toţi angajaţii economici ar trebui să-şi depună Declaraţia 112 în format electronic, asta în condiţiile în care structura de contribuabili mijlocii deja funcţionează la maximum pe acest segment al depunerilor online.
Se vor mai depune declaraţii şi pe suport de hârtie…
– Credeţi că se va respecta termenul de 25 iulie? Mă refer la faptul dacă toţi agenţii economici s-au grăbit să-şi obţină certificatul pentru semnătura electronică…
– Cu siguranţă, termenul de 25 iulie, care ar fi primul pentru depunerea declaraţiilor online, nu va fi respectat de toţi agenţii economici şi vor fi şi declaraţii pe suport de hârtie. Mai sunt şi conservatatori, mai sunt şi oameni care nu au aplecare către partea asta informatică. Există şi la nivelul ANAF-ului înţelegere vizavi de acei agenţi economici cărora le mai trebuie o perioadă de acomodare până la depunerea online a acestor declaraţii. Aşadar, cu siguranţă vor mai exista depuneri de declaraţii pe hârtie şi în lunile iulie şi august. Foarte important este că solicitările în vederea obţinerii semnăturii digitale sunt în creştere, iar un rol important l-a avut şi îl au presa scrisă, TV şi audio, care au mediatizat importanţa semnăturii electronice şi depunerea declaraţiilor în format online. Ca o concluzie, Declaraţia 112 a devenit efectiv un fenomen naţional şi a dat roade.
– Vor exista şi sancţiuni la un moment dat împotriva celor care nu se conformează?
– Deocamdată nu există sancţiuni vizavi de lucru acesta. Este o măsură foarte bună care îi încurajează pe cei care doresc să câştige timp vizavi de activitatea lor curentă şi cred că este foarte important relaţia dintre agentul economic şi instituţia publică, respectiv DGFP Dolj. Prin metoda online se pot corecta foarte uşor anumite neclarităţi. Adică agentul economic îşi trimite online declaraţia, ea este procesată în baza de date, iar dacă apar greşeli – care de cele mai multe ori sunt inerente –, se pot corecta foarte uşor. Nu stând fată-n faţă sau făcând mai multe drumuri către organul fiscal, ci prin prisma acestui sistem online. Se lasă o perioadă de probă, de pregătire. Teoretic, primul termen ar fi 30 iulie, dar cu siguranţă nu se va respecta. Eu cred că până la sfârşitul acestui an vom intra în normal. Iar de anul viitor toate persoanele juridice să depună online aceste declaraţii. Există, aşadar, flexibilitate, deoarece nu este un proces chiar foarte simplu.
Insolvenţa, ultima variantă
– Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) se comport ca orice alt creditor şi cere insolvenţa firmelor care nu reuşesc să-şi achite debitele către bugetul de stat. Ce ne puteţi spune despre acest aspect?
– Să ceri insolvenţa unei firme cred că este ultimul lucru pe care noi, Finanţele Publice, am dori să-l facem. Dar asta nu înseamnă că nu sunt şi agenţi economici care nu îşi plătesc datoriile, poate că nu numai din cauza lor, ci şi din pricina clauzelor contractual pe care le au cu statul, cu instituţiile publice sau cu terţii şi intră în anumite situaţii conflictuale. Avem un act normative vizavi de ceea ce înseamnă insolvenţa, Ordonanţa Guvernului nr. 29 pe 2011, cu acele eşalonări la plată. Au venit foarte multe dosare, pentru că procesul este foarte amplu şi, în aceste condiţii, sunt multe societăţi care au şi obţinut acele eşalonări la plată. Există însă un impediment, în sensul că sunt foarte multe societăţi care doresc să plătească, dar se lovesc de un lucru destul de simplu, dar extrem de important. Fiind vorba de o perioadă destul de lungă privind aceste eşalonări, se cer nişte garanţii care să fie grevate de orice sarcină. Aici intervine, aşadar, problema, în sensul că foarte multe socităţi au bunurile ipotecate la bănci pentru liniile de creditare pentru dezvoltare. Aici leguitorul a intervenit şi a spus că, pe lângă bunurile care sunt în patrimonial societăţii, agentul economic poate să vină şi cu alte bunuri ale terţilor sau bunuri personale. Acest act normativ este unul care încurajează mediul de afaceri pentru a merge pe un trend foarte bun. Pentru că, în momentul în care agentul economic obţine o astfel de eşalonare şi respect clauzele, adică respectă termenul de plată, cu siguranţă că nu va mai sta încordat sau cu emoţii că poate într-o zi i se va face o poprire pe cont sau că i se va pune sechestru pe un bun.
– Ce m ăsuri au fost luate pentru estomparea evaziunii fiscale?
– Evaziunea fiscală este un fenomen, trebuie să recunoaştem cu toţii. Suntem conectaţi la ceea ce înseamnă acest fenomen prin acţiunile concertate de inspecţii fiscale, prin acţiunile pe care le avem în colaborare cu unităţile specalizate din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Dolj, Parchete, Gardă Financiară. Suntem un judeţ care are graniţă pe partea de sud cu Orientul Apropiat, mă refer la Turcia şi Bulgaria. Există un fenomen în ceea ce înseamnă comerţul cu diverse produse, cum ar fi cereale, fructe şi legume proaspete… Fiind şi Bulgaria aici, adică fiind vorba de spaţiul intracomunitar, s-au creat şi anumite reţele… Am realizat acţiuni la nivelul tuturor structurilor mai sus amintite şi am reuşit să confiscăm produsele susceptibile de evaziune fiscală, aducând astfel bani la bugetul statului. S-au executat diverse filter în târgurile comerciale sau chiar în trasee, s-au făcut controale riguroase în punctele de trecerea a frontierei. Până la urmă, Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj are o competenţă limitată în ceea ce priveşte aceste confiscări şi noi ne ocupăm cu valorificarea acestor bunuri. Avem un serviciu specializat, care lucrează la capacitate maximă. Foarte important este că, de la 1 iulie, a început să se aplice ceea ce noi numim „taxarea inversă” pentru comerţul cu cereale şi deja efectele acestui act normativ se văd. Fenomenul s-a redus astfel în intensitate, în sensul că nu mai sunt acele societăţi fantomă care doar tranzitau anumite produse…
„Taxarea inversă” va reduce evaziunea fiscală
– Dar cum stăm cu „taxarea inversă”? Poate le explicaţi cititorilor noştri ce înseamnă mai exact acest lucru.
– Taxarea inversă înseamnă că produsul – grâu, porumb sau plante tehnice – este achiziţionat la preţ fără TVA, el circulă între intermediari cu preţul fără TVA, iar la cel care este utilizatorul final se face şi operaţiunea de TVA deductibil şi TVA de recuperat. Se închide practic cercul, preţul produsului fiind unul mai mic, deoarece el nu mai este purtător de TVA pe acest traseu.
– Dar ce se întâmpla înainte de această „taxare inversă” cu TVA-ul?
– Înainte se întâmpla următorul fenomen. Se achiziţiona cantitatea de cereale de la agricultorii individuali prin aşa-zisele „societăţi- fantomă”, care plimbau produsul cu TVA aferent, de la o societate, două sau chiar trei, îi înregistrau TVA-ul, dar nu-l plăteau niciodată, pentru că, fiind societăţi de acest fel, dispăreau şi ajungeau la utilizatorul final, adică la societăţile mari, care achiziţionează produse de genul acesta, care, la rândul lor, solicitau rambursări de TVA, susţinând că produsul era achiziţionat legal. Aşadar, niciun fel de problemă…. Dar facturile se înregistrau cu sume foarte mari, iar banii dispăreau prin aceste firme-fantomă.
– Dar acţiunile de control ale ANAF vizavi de persoanele fizice au avut efectul scontat?
– Declanşarea acţiunilor la persoanele fizice a avut mai multe componente… Am fost printer aceia care am declanşat calculul TVA la persoanele fizice, care au realizat tranzacţii imobiliare în perioada 2005-2008 şi chiar 2009. Suntem printre primii în ţară în ceea ce reprezintă numărul raporturilor de inspecţii fiscale, pe această temă. Vreau să vă spun că avem şi foarte multe procese, deoarece această acţiune a dat naştere la foarte multe acţiuni în instanţă. De asemenea, suntem în derulare şi cu un proiect ce vizează acele persoane fizice care au în proprietate terenuri agricole sau în arendă, suprafeţe mari, iar de-a lungul unui an au depăşit plafonul maxim după care devin plătitori de TVA, respectiv 35.000 de euro sau 119.000 lei de la 1 ianuarie 2007, data aderării la UE. Ce înseamnă lucrul acesta? Vreau să lămuresc o dată faptul că această măsură nu-i afectează în nici un caz pe micii producători. Ca să ajungi să depăşeşti acest plafon de 35.000 de euro, în condiţiile anilor care au trecut, înseamnă că trebuie să ai în arendă o suprafaţă de peste 80-100 de hectare. De ce am declanşat noi această acţiune? Este foarte simplu. Pentru că această zonă este preponderent agricolă şi am depistat persoane care au luat în arendă zeci, sute de hectare şi chiar mii de hectare…
– Vă mulţumesc!
