Deloc surprinzător, Consiliul de Administraţie al FMI a desemnat, marţi, 28 iunie a.c., pe franţuzoaica Christine Lagarde ca director general, pentru un mandat de 5 ani, devenind, astfel, prima femeie care ocupă acest post. După anunţurile succesive de susţinere ale Chinei, Rusiei, Braziliei şi SUA, şansele Christinei Lagarde, în Consiliul de Administraţie al FMI, erau aproape maxime. Rămânea de văzut doar dacă se mai putea întâmpla ceva neprevăzut în rândul celor 24 de membri care constituie board-ul FMI, printre care şi o femeie, înainte de a se pronunţa. Christine Lagarde, până ieri ministru al Finanţelor în Guvernul de la Paris, condus de Francois Fillon, în vârstă de 55 de ani, a fost preferată „prin consens”, potrivit comunicatului FMI, în faţa guvernatorului Băncii Centrale a Mexicului, Agustin Carstens, 53 de ani. Considerând o onoare şi o bucurie desemnarea sa ca director general al FMI, Christine Lagarde va prelua funcţia pe 5 iulie a.c.. Intervievat de canalul TF-1, după anunţarea desemnării, noul director general al FMI a insistat, în special, asupra acţiunilor întreprinse în Grecia şi a solicitat partidelor politice din această ţară „reconciliere naţională” în Parlament la adoptarea noilor măsuri de austeritate, care, în cele din urmă, au fost votate. Şi asta în timp ce, în stradă, revolta a luat proporţii. O eventuală ieşire a Greciei din zona euro „este cel mai rău scenariu”, care trebuie imperativ evitat prin toate mijloacele, a spus Lagarde. „Avem nevoie de toţi creditorii, dar şi de responsabilitatea Greciei” a menţionat noul şef al FMI. Lagarde a invocat preşedinţia franceză a G 20 într-un moment în care fluxurile de capital, sistemul monetar, sunt mai mult sau mai puţin la diapazon. Economiile emergente reclamă mai multă greutate în luarea deciziilor. Fără a anunţa o revoluţie, intenţionează să consolideze legitimitatea FMI, cu o mai bună reprezentare a puterilor emergente şi să instituie eficienţă în supravegherea dezechilibrelor mondiale. În fine, se vorbeşte de sporirea capacităţii de satisfacere a nevoilor ţărilor membre. Plecarea Christinei Lagarde la Washington antrenează şi nominalizarea unui nou ministru al Finanţelor în Franţa. Şi, deja, Nicolas Sarkozy şi Francois Fillon s-au întreţinut marţi, circa 20 de minute, după vestea nominalizării noului director general al FMI, asupra succesorului. Care ar putea fi actualul ministru al Bugetului, Francois Baroin, ministrul Agriculturii, Bruno Le Marie sau Valerie Precresse, de la Învăţământul Superior. Surse din UMP îl dau ca favorit pe Francois Baroin. Remanierea este o oportunitate pentru ocuparea portofoliului foştilor combatanţi, vacantat după demisia secretarului de stat George Tron, acuzat de viol şi agresiune sexuală. În pofida numirii sale în fruntea FMI, Christine Lagarde nu a scăpat complet de necazurile judiciare din Franţa, unde este anchetată pentru „abuz de putere”, mai exact un arbitraj în favoarea lui Bernard Tapie, la vânzarea firmei Adidas de banca Credit Lyonnais.
