Noul ministru grec al Finanţelor, Evangelos Venizelos, care a participat ieri, la Luxemburg, la reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, a lansat vineri, 17 iunie a.c., un apel la consens politic în Grecia, pentru a face faţă datoriilor imense. Evangelos Venizelos îi succede în cadrul remanierii guvernamentale de la Atena lui George Papaconstantiniu. Premierul Georges Papandreu a eşuat, până în prezent, în obţinerea unei susţineri din partea opoziţiei, în pofida unei presiuni puternice exercitate, pentru un acord naţional, de donatorii UE şi FMI. Evangelos Venizelos a vorbit de dorinţa sa de a continua politica de austeritate a guvernului grec, dar cu creativitate. „Numai cu poporul, cu societatea şi forţele de producţie Grecia poate face faţă provocării istorice. Dialogul este deschis”. Chiar cu protestatarii adunaţi, de trei săptămâni, la Syntagma, piaţa centrală a Atenei, în faţa Parlamentului, pe modelul „indignaţilor” spanioli. Cu toate acestea, nu se mai poate vorbi de o abatere de la obiectivele bugetare, pentru supravieţuirea financiară a ţării. Proiectul bugetar pentru 2012-2013, care include şi noile măsuri de austeritate, reprezintă „noul paşaport” pentru asigurarea viabilităţii datoriei şi a celei de a cincea tranşe de împrumut, de circa 110 miliarde euro, acordată de FMI. Grecia a ajuns o mare problemă pentru supravieţuirea uniunii monetare europene. Iar o rupere a uniunii monetare ar putea duce chiar la o paralizie a Uniunii Europene însăşi. Orice naţiune membră care iese din uniunea monetară şi nu-şi onorează angajamentele de plată ale datoriilor sale, deţinute de alte state membre, poate fi expulzată din UE. Teza aparţine marelui economist american Nouriel Roubini. În acest context, cancelarul german Angela Merkel, în faţa a 140 de delegaţi ai partidului său, CDU, reuniţi la Berlin, a vorbit despre „un efort substanţial” al creditorilor privaţi, care participă pe bază de voluntariat la ajutorarea Greciei. La rândul său, ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schauble, a menţionat că această contribuţie a creditorilor privaţi trebuie să fie „substanţială”, „cuantificabilă” şi „sigură”. Germania, care insistă de mai multe săptămâni pentru implicarea largă a creditorilor privaţi în planul de ajutor al Atenei, a primit susţinerea Franţei şi Băncii Central Europene. În urma unei discuţii la Berlin, cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul Angela Merkel a invocat „iniţiativa Viena”. O iniţiativă care, în 2009, a prilejuit mai multor bănci să vină în ajutorul ţărilor din est, în dificultate. Germania nu doreşte ca riscul falimentului Greciei să fie transferat către contribuabil, dar este clar că soluţiile de avarie s-au împuţinat şi planul de sprijin, de 110 miliarde euro, va fi obiectul unei discuţii la summitul UE de la Bruxelles, din această săptămână. Chiar dacă nu este singură în această situaţie limită, fiindcă se vorbeşte, cu îngrijorare, de Portugalia, Irlanda şi Italia, Grecia este o mare problemă a Uniunii Europene.
