Aproape jumătate din cei 2.665 de primari din România aleşi în iunie 2012 ar trebui să-şi abandoneze posturile din cauza conflictelor de interese. Aceasta este constatarea zdrobitoare făcută publică de Agenţia Naţională de Integritate (ANI), instituţia însărcinată să vegheze asupra funcţionarilor publici. Primarii şi consilierii locali arătaţi cu degetul figurează în consiliile de administraţie ale mai multor societăţi comerciale, a scris cotidianul francez „Le Monde”, în ediţia online. Pentru directorul ANI, Horia Georgescu, un jurist de 36 de ani, „mii de consilieri locali au semnat contracte cu propriile lor societăţi. O bună parte din persoanele angajate în aceste societăţi se regăsesc apoi în echipele ce gestionează proiectele finanţate din fonduri europene”. Primul-ministru socialist, Victor Ponta, care conduce un guvern de coaliţie compus din socialişti şi liberali, promite să găsească o soluţie, dar nu-şi ascunde jena. „Este important să nu începem o nouă dispută cu Comisia Europeană, dar jumătate dintre primarii şi consilierii locali sunt în această situaţie. Să luăm în considerare demisia lor şi organizarea de alegeri în întreaga ţara? Nu cred că ar fi o idee bună”, afirmă el. Desigur că această perspectivă este respinsă în bloc de primarii vizaţi, care au făcut presiuni asupra guvernului pentru a împiedica ANI să le facă rău. Un aviz pe care guvernul român este prea puţin dornic să îl ia în considerare, notează „Le Monde”. „Nu este normal să i se refuze unei comunităţi să aibă reprezentanţi într-o societate comercială”, a declarat viceprim-ministrul Liviu Dragnea. „Am început o procedură de modificare a legii pentru a fi prezentată spre aprobare Ministerului Justiţiei”, a adăugat el. Adică, dacă un primar are o problemă cu legea, mai degrabă decât să i se ceară să plece, schimbăm legea, notează marele cotidian francez. Cu toate acestea, luni, 29 iulie, această soluţie a primit un aviz negativ de la Ministerul Justiţiei, al cărui titular este, de asemenea, membru al Partidului Socialist (PSD): propunerea lui Dragnea era atât de grosolană încât propriul său partid a refuzat să o ia în serios. Dincolo de polemică, miza afacerii este extrem de importantă: integrarea României în spaţiul Schengen depinde de ea. Guvernul se străduieşte să demonstreze Comisiei Europene că face tot ce trebuie pentru a reduce corupţia endemică, iar punerea în aplicare a acordurilor de la Schengen în România este condiţionată de ameliorarea condiţiilor în care se face justiţia. În afară de Parchetul Naţional Anticorupţie (n.r. – n.r. – DNA), Agenţia Naţională de Integritate este piesa principală a dispozitivului. În fiecare an în luna mai, funcţionarii administraţiei centrale şi locale trebuie să depună o declaraţie de avere pe care ANI o face publică. „Am muncit mult pentru a pune la punct acest mecanism, mai ales că nu există nici un model similar în altă parte. Unii politicieni ne critică fără încetare, bugetul nostru a fost redus şi inspectorii noştri sunt uneori ameninţaţi. Dar nu vom renunţa”, afirmă Horia Georgescu în „Le Monde”.
