Ministrul francez de Interne, Manuel Valls, a anunţat joi o anchetă administrativă privind primele necuvenite încasate de predecesorul său, Claude Gueant, după ce solicitase personal acest lucru prim-ministrului. Rezultatul anchetei este aşteptat în curs de o lună. Sumele încasate de Gueant se ridică la 20-25.000 de euro şi, deşi primele declaraţii ale acestuia sunt „liniştitoare”, actualul ministru de Interne a evidenţiat faptul că directorul general al Poliţiei Naţionale, Claude Baland, a solicitat din toamna trecută, apoi la începutul anului, reglarea unor chestiuni de gestiune. Pe lângă bonusurile în numerar încasate necuvenit de Claude Gueant s-a mai descoperit şi un transfer de 500.000 de euro în contul său bancar, care ar fi provenit din vânzarea a două tablori aparţinând pictorului olandez Andries van Eertvelt unui coleg avocat. Cu toate că plata a fost efectuată în numerar, vânzarea tablourilor ridică o serie de întrebări. Fiindcă fostul ministru de Interne n-a solicitat niciodată un certificat de export pentru cele două tablouri, a menţionat joi ministrul Culturii pentru AFP. Conform site-ului specializat „Tribuna Artei”, pentru orice tablou a cărui valoare este mai mare de 150.000 de euro trebuie obţinut un certificat de la Ministerul Culturii, care poate autoriza ieşirea de pe teritoriul Franţei. Discuţiile s-au complicat în jurul acestui subiect şi Claude Gueant a declarat pentru „Liberation” că „piesele justificative ale vânzării celor două tablouri vor fi puse la dispoziţia justiţiei”. Este vorba de două tablouri flamande şi pe rol au intrat şi autorităţile fiscale, interesate să afle dacă fostul ministru de Interne a plătit o taxă după vânzarea acestora. Or, Claude Gueant a achiziţionat cele două tablouri „în urmă cu 20 de ani”, înainte de a le vinde în 2008, aşa că este normal să nu fi plătit nici un fel de impozit pe acea vânzare. Fără a se pronunţa asupra afacerii Gueant, un cunoscător al chestiunilor de luptă contra fraudei financiare estimează că „operele de artă sunt un mod fantastic de a transfera bani în mod artificial”, deoarece este dificil de stabilit cât de mare este plusvaloarea într-o perioadă de timp foarte scurtă. Ceea ce este sigur e că „omul cheie” al lui Nicolas Sarkozy are de dat explicaţii, aflându-se la limita „fraudei fiscale”.
