DNA a anunţat, ieri, că în cazul generalului maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării, a fost începută urmărirea penală pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, după ce a închiriat şi, ulterior, a cumpărat, la un preţ subvenţionat, o locuinţă de serviciu de la MApN, folosind declaraţii false. Procurorii au precizat că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare a locuinţei de serviciu din Bucureşti, contractul de închiriere încheiat pentru aceasta cu Corneliu Dobriţoiu era expirat din 29 iunie 2005, „nefiind astfel îndeplinită condiţia existenţei unui contract de închiriere valid la momentul vânzării”. De asemenea, „declaraţia notarială dată la 08.06.2005 de către Dobriţoiu Corneliu nu corespunde realităţii, deoarece, la momentul respectiv, acesta deţinea, împreună cu soţia sa, o locuinţă proprietate personală”, lucru interzis de Legea nr.562/2004, în baza căreia au fost vândute locuinţele MApN, a mai arătat DNA. În acelaşi dosar este urmărit penal şi generalul de brigadă în rezervă Traian Pigui, şef al Direcţiei domenii şi infrastructură din MApN la data faptelor, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Valoarea prejudiciului în dauna Ministerului Apărării Naţionale a fost estimat la 1,2 milioane de lei. Liberalul Corneliu Dobriţoiu a confirmat ieri, la ieşirea din sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), unde s-a prezentat pentru a fi audiat, că procurorii au început urmărirea penală în cazul său, pentru că ar fi influenţat acordarea sau obţinerea unor foloase, în dosarul privind atribuirea de locuinţe de serviciu unor cadre militare. „Sunt puţin surprins că după patru ani de zile, neapărând alte chestiuni la dosar, alte fapte… Dar mă rog (…) e o chestie lungă acolo. Ceva de genul acesta: că aş fi influenţat acordarea sau obţinerea unor foloase şi aşa mai departe. Deci, nimic. (…) Probabil că sunt unele persoane care au interese directe să nu cumva să ajung la Ministerul Apărării şi din cauza asta trebuie deschis un dosar penal, care poate fi soluţionat în 20 de ani şi să blocheze accesul… Nu ştiu de ce se tem, pentru că eu am apărat legea şi acolo”, a afirmat Dobriţoiu. Vineri, 12 aprilie a.c., Corneliu Dobriţoiu declara, pentru Mediafax, că ancheta DNA în care este vehiculat numele său reapare într-un „context politic”, care ar putea fi legat de informaţiile privind preluarea portofoliului Apărării, şi recunoştea că printre beneficiarii locuinţelor de serviciu se află şi el. „Am respectat strict procedura de cumpărare a locuinţei de serviciu, iar verificarea condiţiilor pe care eu trebuia să le îndeplinesc în acest sens a intrat în competenţa altor structuri din Ministerul Apărării, cu care nu am fost într-o legătură de serviciu, într-o legătură de subordonare. Ceea ce mi se pare curios este că o cercetare care înţeleg că a început în 2009, iar timp de patru ani nu am fost invitat să fac vreun act de procedură, se reia tocmai astăzi, probabil într-un context politic şi mediatic … având în vedere faptul, probabil, că numele meu a apărut ca un posibil om care râvneşte la portofoliul Apărării”, a spus Dobriţoiu. El a precizat că a făcut cerere „ca orice om, în baza legii”, în anul 2006, însă la momentul respectiv nu avea o funcţie în minister care să influenţeze alocarea locuinţei. „Am lucrat în departamentul pentru politică de apărare în domeniul relaţiilor internaţionale ale ministerului, deci nu aveam nici un fel de legătură cu aspectele patrimoniale ale ministerului, ele fiind în subordinea ministrului. Iar de la mine până la ministru … legăturile … nici pe orizontală nu ne-am întâlnit, pentru că eu am gestionat şi programul de relaţii internaţionale ale ministerului, ori cei care se ocupau de patrimoniu nu-mi aduc aminte să fi avut o activitate internaţională semnificativă”, a afirmat Dobriţoiu. Acesta susţine că a primit notificare din partea DNA în anul 2009, când a mers la audieri cu avocatul şi i-au fost prezentate elemente din dosar. „În urma discuţiilor de atunci nu m-a mai chemat nimeni, niciodată”, a remarcat fostul ministru, care a adăugat că în momentul respectiv cineva ar fi reţinut faptul că el nu ar fi avut contract de închiriere valabil la data cumpărării locuinţei. „Lucrurile au stat cam în felul următor: contractul de închiriere era valabil la momentul în care am făcut cererea către ministru, ca în baza legii să-mi îngăduie să cumpăr apartamentul de serviciu. Contractul ulterior, până la aprobarea ministrului, e adevărat că a expirat, dar din momentul în care eu am făcut cererea până la aprobarea propriu-zisă a durat luni de zile. Eu am stat în acea locuinţă, am plătit chirie, am plătit întreţinere … şi oamenii au considerat că nu mai e nevoie să reînnoiască contractul, având în vedere faptul că am făcut o cerere pentru cumpărarea acelei locuinţe”, a mai explicat senatorul PNL. El a precizat că a adus îmbunătăţiri „majore” apartamentului înainte de a se muta, acesta fiind motivul pentru care, atunci când s-a decis să-l vândă, preţul a fost mult mai mare decât cel de achiziţie.
