Eurodeputatul PSD Victor Boştinaru, membru al Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European şi raportor pentru Fondul de Coeziune, a lansat vineri, 12 aprilie, la Craiova, studiul „Ultimii paşi – absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune 2007-2013”. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul conferinţei „Politică. Diplomaţie. Cultură 1.0”, în prezenţa prof. univ. dr. Dan-Claudiu Dănişor – rectorul Universităţii din Craiova, prof. univ. dr. Sorin Liviu Damean, precum şi a reprezentanților mediului academic participanți la manifestare.
„O invitaţie la a învăţa din propriile noastre greşeli”
Conform eurodeputatului, „Studiul este, de fapt, radiografia unui eşec. Este probabil cel mai mare eşec pe care România modernă l-a înregistrat dacă luăm în calcul cifrele. Suntem de departe ultima ţară membră a Uniunii în materie de absorbţie, atât în procente, cât şi în termeni absoluţi. Dar, cel mai grav, din anul 2013 riscăm să pierdem, din cauza acumulărilor negative teribile, miliarde de euro. Totodată, experienţa din Comisia pentru Dezvoltare Regională mi-a confirmat că se poate să învăţăm din practica şi reuşita altor state membre şi să învăţăm din propriile noastre greşeli. Acest studiu este o invitaţie la a învăţa din propriile noastre greşeli, a învăţa din reuşitele celorlalte ţări care au obţinut o performanţă în absorbţie, atât calitativă, cât şi absolută”.
România a absorbit 4 miliarde de euro din cele 20
Studiul elaborat de prestigioasa firmă de avocatură „Muşat & Asociaţii” arată faptul că România a absorbit efectiv 4 miliarde de euro din cele 20 de miliarde puse la dispoziţie în perioada 2007-2013, cu o rată a plăţilor intermediare de doar 10%, situându-se detaşat pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Această realitate, cuplată cu rezultatul investigaţiilor privind neregulile constatate de Comisia Europeană, plasează ţara noastră în poziţia ingrată de a periclita întreaga Politică de Coeziune a Uniunii Europene, oferind argumente pentru reducerea substanţială a bugetului, o reducere a ratelor de cofinanţare pentru regiunile cele mai puţin dezvoltate ale Uniunii Europene şi, mai surprinzător, pedepsirea regiunilor care au o rată de absorbţie mai scăzută.
A fost abordată situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene în România
Analizele prezentate în cadrul studiului „Ultimii paşi – absorbţia fondurilor structurale şi de coeziune 2007-2013” se bazează pe cele mai recente date disponibile în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European şi subliniază, încă o dată, amploarea unui eşec cu grave consecinţe asupra gradului de dezvoltare a României, a incapacităţii de recuperare a decalajelor prin gradul foarte scăzut al absorbţiei fondurilor europene. Structura studiului a urmărit în detaliu şi şi-a propus să explice principalele direcţii ale Politicii de Coeziune a Uniunii Europene. Astfel, a fost abordată situaţia actuală a absorbţiei fondurilor europene în România şi principalii indicatori de absorbţie pe fiecare Program Operaţional. De asemenea, a fost vizată şi dimensiunea conceptuală a termenilor folosiţi, pentru ca mai apoi să fie fixat cadrul studiului: care este contextul actual din România privind absorbţia fondurilor europene cu analiza capacităţii de absorbţie, situaţia suspendărilor şi pre-suspendărilor fondurilor europene şi principalele riscuri pentru anul 2013.
Există soluţii care să îmbunătăţească parţial capacitatea de absorbţie
Studiul şi-a propus să servească unor obiective fundamentale pentru dezvoltarea României şi să creioneze o strategie de urmat pe termen scurt şi mediu. Această strategie trebuie elaborată din perspectiva viitorului cadru financiar multianual, precum şi a viitoarei Politici de Coeziune, ţinând cont de experienţa acumulată până în prezent şi de imperativul ca România să-şi amelioreze absorbţia, mai ales pe fondul crizei economice şi a cvasi-dispariţiei celorlalte surse de investiţii.
În ciuda tuturor auspiciilor, încă mai există soluţii care să îmbunătăţească parţial capacitatea de absorbţie, astfel încât România să obţină măcar o bună parte din sumele alocate. În oricare scenariu însă, România va pierde miliarde de euro din finanţări europene. Beneficiul principal al aderării la Uniunea Europeană s-a transformat într-un exerciţiu în care trebuie minimizate pierderile. Chiar dacă primii paşi au fost făcuţi, eforturile depuse de noul guvern s-ar putea să nu fie de ajuns.
„Corolarul evaluărilor de până în prezent”
„România nu este condamnată să rămână ţara săracă a Uniunii Europene. Fondurile europene, la fel ca în cazul Poloniei, îi pot conferi ţării noastre avantajele la care nu putea spera în urmă cu 10-15 ani. Ansamblul de măsuri enumerate în acest studiu, acordurile largi în rândul organizaţiilor societăţii civile şi autorităţilor publice din România pentru înfăptuirea unei reforme regionale care să confere identitate juridică regiunilor sunt demersuri capabile să reorienteze şi să aducă beneficiile Politicii de Coeziune în ţara noastră. Prezenta lucrare nu-şi propune să epuizeze subiectul absorbţiei fondurilor europene, demers în bună măsură irealizabil, ci mai degrabă să ofere corolarul evaluărilor de până în prezent”, se mai arată în studiul coordonat de eurodeputatul Victor Boştinaru.
