Preşedintele Traian Băsescu i-a chemat ieri, la Palatul Cotroceni, pe premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi ministrul de Interne, Radu Stroe, pentru discuţii pe tema Schengen. Întâlnirea a fost confirmată ulterior de Administraţia prezidenţială, printr-un comunicat în care se menţiona că „în cadrul consultărilor s-au discutat teme de politică externă, precum şi mandatele României pentru şedinţa Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER), din data de 6 martie a.c., şi pentru Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), din 7 – 8 martie a.c”. Potrivit Realitatea TV, discuţiile s-au încheiat după aproximativ o oră şi jumătate, primul care a plecat fiind ministrul de Interne, Radu Stroe, care a declarat la ieşire că „ne-am înţeles, lucrurile se vor aşeza”. Tot Realitatea Tv susţine, citând surse anonime, că în cadrul acestei întâlniri s-a stabilit că România nu va cere un vot privind aderarea la Schengen în cadrul Consiliului JAI şi că oficialii români se vor consulta pe viitor înainte de a face declaraţii publice pe tema Schengen.
După declaraţiile ministrului de Interne german privind folosirea dreptului de veto împotriva aderării României şi Bulgariei la Schengen, la Consiliul JAI, Guvernul federal al Germaniei a dorit ieri să ofere, prin intermediul ambasadei sale la Bucureşti, o serie de precizări cu privire la această poziţie. Astfel, se subliniază că Berlinul nu poate lua încă o decizie pe tema aderării României la Schengen, în condiţiile în care ultimul raport MCV, din ianuarie, „a evidenţiat progrese în domeniile statului de drept şi cel al combaterii corupţiei, dar şi deficienţe”. Ambasada Germaniei precizează nu doar că poziţia sa este împărtăşită şi de alţi parteneri din UE, dar şi că guvernul României a fost ţinut la curent cu respectiva poziţie în ultimele săptămâni. „Aderarea integrală a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv principal al Guvernului federal. Pentru aceasta, trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative şi cele care caracterizează statul de drept. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru îşi asumă o mare responsabilitate în relaţia cu partenerii Schengen” afirmă ambasada Germaniei. Care aminteşte, în continuare, că „nu este vorba de libera circulaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poate asigura protecţia frontierelor externe UE, de pildă protejarea de intrarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE. (…) În lumina celor expuse, împărtăşind aceste dubii şi cu alţi parteneri UE/Schengen, considerăm că, actualmente, gradul decizional pentru o hotărâre a Consiliului pe acest punct, pentru care se impune unanimitatea de vot, nu este încă matur”. Mult mai puţin diplomat s-a dovedit însă eurodeputatul PPE (familie politică din care face parte şi PDL) Markus Ferber, care, într-un interviu la RFI, a declarat că „ce a zis ministrul german de Interne este absolut justificat, întrucât nu vedem nici un fel de progres. Ba mai mult, situaţia se înrăutăţeşte în ambele ţări, România şi Bulgaria, şi nu ăsta era scopul în ultimul an. Nici România, nici Bulgaria nu au îmbunătăţit lupta anticorupţie şi atunci are sens să nu deschidem graniţele”. În opinia lui Ferber, aderarea la Schengen nu e doar un proces tehnic: „Dacă ar fi doar o chestiune tehnică, atunci am putea să încetăm orice angajament privind Uniunea Europeană! Nu este o chestiune tehnică, desigur, este o chestiune politică. În al doilea rând, dacă este o chestiune tehnică, atunci România trebuie să demonstreze că toate condiţiile sunt îndeplinite. Serios vorbind, oficialii români nu pot spune că au îndeplinit toate criteriile”.
