Justiţia argentiniană a condamnat 7 persoane la închisoare pe viaţă şi alte 6 la pedepse între 3 şi 25 de ani pentru crime contra umanităţii comise în perioada dictaturii militare argentiniene (1976-1983), a anunţat sâmbătă, 16 februarie a.c., Centrul de informaţii judiciare (CSJ), aparţinând Curţii Supreme. Aceşti foşti responsabili ai Armatei, Marinei, precum şi prefecţi, au fost găsiţi vinovaţi de crimă calificată, de privări ilegitime de libertate şi torturarea a 69 de persoane, abuzuri perpetuate în rândul angajaţilor navali din oraşul Mar Del Plata, la 400 km sud de Buenos Aires. Potrivit sentinţelor din 15 februarie a.c., condamnaţi la închisoare pe viaţă sunt: generalul Alfredo Arrillaga, ofiţerii de marină Juan Jose Lombardo, Raul Alberto Marino, Roberto Pertusio, Rafael Guinazu, Jose Lodigiani şi Mario Forbice, toţi pensionaţi. Ofiţerii de marină Justo Ortiz, Julio Falcke şi Angel Ragedo au fost condamnaţi la 25, respectiv 14 şi 12 ani de închisoare, iar prefecţii Juan Mosqueda şi Ariel Silva, la 14 şi 10 ani. Ofiţerul de marină Juan Guyot a primit 3 ani. Ministerul Public şi părţile civile au cerut anularea arestului la domiciliu pentru 12 din cei 13 condamnaţi, Alfredo Arrillaga fiind deja deţinut într-o închisoare obişnuită. În acest proces intentat de familiile victimelor, ONG-ul „Bunicile pieţei Mai” şi Adunarea permanentă pentru drepturile omului din Mar Del Plata, 16 persoane, în total, dintre care două au murit în timpul instrumentării dosarului şi a treia a fost declarată inaptă din motive de sănătate, au compărut în faţa judecătorilor. După un deceniu de proceduri, care au urmat abrogării, în 2003, a legii amnistiei, s-a făcut dreptate. Circa 30.000 de opozanţi au dispărut în timpul dictaturii, potrivit organizaţiilor umanitare, şi milioane de argentinieni au plecat în exil. La 24 martie 1976, în urma unei lovituri de stat, generalul Videla a instituit o juntă formată dintr-un reprezentant al Marinei, un altul al Armatei terestre şi un altul al Aviaţiei. Patru junte militare s-au succedat până în 1983, regimul fiind responsabil inclusiv de războiul Malvinelor cu Marea Britanie. Numeroşi militari apropiaţi nazismului i-au obligat pe cei dispăruţi (desaparecidos), încarceraţi în centre clandestine de detenţie, să asculte discursurile lui Hitler. După 1983, Argentina se reîntoarce la democraţie şi preşedintele Raul Alfosin va gestiona o tranziţie democratică şi un proces al juntei, dar generalii vor fi amnistiaţi de preşedintele Carlos Menem.
