O relaţie cât mai bună cu Donald Trump!

Din 20 ianuarie 2025, noul preşedinte al SUA, Donald Trump va reveni la Casa Albă şi dorinţa sa reiterată de a pune „America pe primul loc” va schimba profund relaţiile Washingtonului cu lumea întreagă. O altă filozofie, deloc simpatică, Uniunii Europene, a relaţiilor internaţionale, asta însemnând ruperea priorităţilor predecesorului său. Fără a aminti lungile negocieri politice care au evitat recent o paralizie a guvernului federal, Donald Trump şi-a exprimat priorităţile în materie de politică externă: voi pune capăt războiului din Ucraina, voi opri haosul din Orientul Mijlociu şi voi preveni al treilea război mondial. Pe scurt, Donald Trump vede planeta ca pe o mare tablă de joc complicat, în care mai mulţi actori rivali luptă pentru controlul unor pieţe de desfacere sau resurse. Ideologia, care sub Joe Biden avea prioritate –democraţie, respect pentru statul de drept, aderarea la valorile occidentale, cimentarea NATO- acum se metamorfozează în căutarea nestăpânită de avantaje economice şi strategice. Pe 6 noiembrie a.c. pe reţeaua X, alesul lui Donald Trump, pentru funcţia de secretar de stat, Marco Rubio, oferea un succint rezumat al liniilor de sens ale viziunii despre lume a noului preşedinte: „o politică externă americană responsabilă nu trebuie să se bazeze pe fantezii idealiste, ci pe dovezi pragmatice care pun interesele naţionale al Americii în primul rând”. Ce anume înţelege senatorul Rubio prin „interese naţionale esenţiale” nu ne spune. Cu un Senat şi o Cameră a Reprezentanţilor în care republicanii au majoritatea, şi o Curte Supremă cu o majoritate conservatoare (6 contra 3) Donald Trump va deţine toate pârghiile puterii la Washington. Noua putere a lui Donald Trump, net superioară celei din anteriorul mandat, este susţinută numai de… loiali. Şi în temeiul „proiectului 2025”, un document de 900 de pagini, redactat de puternicul think-tank Heritage Foundation, plănuieşte să numească doar funcţionari publici credincioşi, în scopul maximalizării puterii şi limitării rezistenţei birocratice. Cu toate acestea se subînţelege că Donald Trump nu se va putea elibera de echilibrele care constituie esenţa democraţiei americane. În orice caz, vom asista la o resetare neliniştitoare. Relaţiile execrabile dintre Donald Trump şi mass-media, de pildă, s-ar putea înrăutăţi ducând la marginalizarea „acestei puteri”. De altfel a şi ameninţat în timpul campaniei electorale că va retrage licenţele de difuzare ale CBC şi ABC, iar Elon Musk a declarat că vrea să cumpere CNN. De altfel, miliardarul Elon Musk, extrem de apropiat de Donald Trump, nu-şi limitează activismul la graniţele ţării sale, expunându-se acuzaţiilor de imixtiune, prin creşterea sprijinului vocal pentru partidele de extremă-dreapta din Italia, Regatul Unit şi Germania. Un articol semnat, sâmbătă, în cotidianul Welt am Sonntag în care miliardarul american îşi reafirma şi justifica sprijinul pentru partidul de extremă-dreapta german AFD (Alternativa pentru Germania) a dus la demisia unui manager al ziarului, Eva Marie Kogel. Donald Trump nu şi-a ascuns niciodată admiraţia pentru liderii autoritari şi de acum ştim că vede în premierul ungar Viktor Orban pe „cel mai bun şi mai inteligent dintre liderii politici”. Lângă acesta, premierul italian Giorgia Meloni. Vrea să oprească nebunia transgender în prima zi ca preşedinte, printr-o salvă împotriva comunităţii LGBT, şi să stopeze imigraţia. În fine a selectat mai multe persoane care vor fi „trimişi speciali”, a căror responsabilitate extrem de vagă, va face ecou rolurilor jucate, în mod tradiţional, de ambasadori, secretari adjuncţi de stat şi personalului Consiliului naţional de securitate. Democraţii nu vor putea nici măcar să încetinească confirmarea unora dintre alegerile preşedintelui, în special cele ale ambasadorilor, întrucât republicanii au majoritatea confortabilă în Senat. Există însă riscul considerabil ca Joe Biden să blocheze noul preşedinte Donald Trump în conflictele aflate în derulare. Şi asta se vede. Are oportunităţi de a-l lega pe Trump de anumite politici. De la Bucureşti, privirile aţintite asupra Casei Albe au un numitor comun, la nivel declarativ: pro Donald Trump. Şi o asemenea abordare este corectă, deşi ar putea intra în coliziune cu cea a liderilor UE, care nu au somnul prea liniştit.