O sumă de 25 milioane de euro va fi alocată pentru derularea programelor de depistare (screening), stadializare şi acces la tratament al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatitice B/D şi C.
În prima etapă vor fi alocate 5 milioane de euro pentru elaborarea metodologiei de screening al populaţiei în vederea depistării infecţiilor cronice cu virusuri hepatitice B /D şi C. De asemenea, vor fi realizate registrele naţionale de screening şi va fi asigurată monitorizarea la nivel naţional a implementării programelor de screening. Vor fi organizate programe de formare pentru profesioniştii implicaţi în prevenirea, depistarea precoce (screening), diagnosticul şi tratamentul hepatitelor virale B/ D şi C (ex. medici de familie, medici de specialitate în gastroenterologie, psihologi, asistenţi sociali, asistenţi medicali comunitari, asistenţi medicali, mediatori sanitari etc.). Datele obţinute vor fi analizate, iar studiile realizate în urma acestora vor sta la baza viitoarelor politici de sănătate.
10 milioane de euro pentru Oltenia şi Muntenia
În cea de-a doua fază se va asigura finanţarea pentru testarea în vederea depistării cazurilor de infecţie HVC şi HVB prin teste rapide (Ac anti VHC, Ag HBs, Ac anti HBs), investigaţiile, tratamentul şi follow-up-ul pentru pacienţii depistaţi cu infecţii cronice cu virusuri hepatitice B/D şi C. Tratamentul pentru pacienţii depistaţi cu infecţii cronice cu virusuri hepatitice B/D şi C va fi asigurat exclusiv pentru persoanele neasigurate. Se vor achiziţiona şi echipamente necesare activităţii. Pentru etapa II sunt alocate 20 milioane de euro (10 milioane de euro pentru fiecare proiect, fiecare proiect necesitând acoperirea a 2 regiuni de dezvoltare: Sud-Vest Oltenia şi Sud Muntenia, respectiv Sud-Est şi Nord Est).
În prezent sunt lansate apelurile pentru etapa 1 a derulării programelor de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al cancerului de col uterin şi a celui mamar, precum pentru programele regionale de îngrijire a gravidei şi copilului. Etapa II va fi implementată după finalizarea negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene a opţiunilor simplificate privind costurile.
S-a lansat şi apelul pentru programele de depistare (screening), stadializare şi acces la tratament al pacienţilor cu boli hepatice cronice secundare infecţiilor virale cu virusuri hepatitice B/D şi C.
Până la sfârşitul anului 2017 Ministerul Sănătăţii intenţionează finalizarea de noi apeluri în domeniul derulării programelor de prevenţie, depistare precoce, diagnostic şi tratament precoce al cancerului colorectal şi pentru programul de screening pentru identificarea pacienţilor cu factori de risc cardiovascular are ca scop reducerea morbidităţii şi mortalităţii prin boli cardiovasculare.
5.000 de noi bolnavi de hepatită B şi C
România a tratat anual 5.000 de noi bolnavi de hepatită B şi C, iar noile tratamente oferă mult mai multe şanse pacienţilor. După trei luni de terapie, 90-95 la sută din cei care se tratează cu aceste medicamente au şansa de a se vindeca definitiv de boală.
Hepatitele virale ucid 1,5 milioane de oameni din întreaga lume, în fiecare an. La fel de multe decese ca şi cele prin HIV/SIDA. Pentru a opta cauză majoră de deces la nivel mondial, hepatita virală este extrem de neglijată. De asemenea, hepatita virală este principala cauză de cancer hepatic, iar acesta este a doua cauză de deces prin cancer. La nivel mondial, se estimează 1,4 milioane de cazuri noi de hepatită virală A anual şi, chiar dacă nu se cronicizează, poate genera pierderi economice semnificative şi consecinţe sociale în comunităţile afectate. Deşi s-au înregistrat progrese vizibile în privinţa tratamentului, potrivit medicilor, accentul trebuie pus pe prevenţie, cu atât mai mult cu cât există profilaxie specifică pentru hepatita virală tip A şi hepatita virală tip B, prin produse vaccinale eficiente şi sigure. De asemenea, măsurile preventive, precum ameliorarea condiţiilor de sanitaţie, asigurarea potabilităţii apei, a igienei alimentare, respectarea regulilor de igienă personală şi colectivă, implementarea strategiilor de siguranţă a tratamentului parenteral şi transfuziilor de sânge, reduc impactul hepatitelor virale asupra sănătăţii publice.
Hepatita B este una dintre cele mai frecvente infecţii virale din lume. OMS estimează că două miliarde de oameni au fost infectaţi cu virusul hepatitei B şi aproximativ 350 de milioane de oameni trăiesc cu infecţii cronice. În ceea ce priveşte hepatita C, la nivel mondial există aproximativ 170 de milioane de oameni infectaţi cronic cu virusul hepatitei C. În anul 2000, OMS a estimat că 3-4 milioane de persoane sunt infectate în fiecare an. În regiunea OMS Europa, aproximativ un adult din 50 este infectat cu virusul hepatic B sau are infecţie cronică cu virus hepatic C.
