Ziua limbii române este sărbătorită la 31 august. Numeroase ambasade, oficii consulare şi institute culturale româneşti în străinătate organizează evenimente de marcare a Zilei Limbii Române, alături de acţiuni de promovare a României sau de consolidare a legăturilor cu diaspora din ţările în care-şi desfăşoară activitatea. Ziua Limbii Române. Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, la 19 februarie 2013, cu 312 pentru, două împotrivă şi cinci abţineri, un proiect de lege, prin care se instituie ziua de 31 august ca ”Ziua limbii române”. Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 şi publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.
Propunerea legislativă a fost iniţiată în 2011, când 166 de parlamentari din toate grupurile politice au depus la Senat un proiect de lege în care solicită proclamarea zilei de 31 august drept Ziua limbii române. Acesta a fost aprobat de Senat în şedinţa din 6 decembrie 2011, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională. În proiect se arată că Ziua limbii române urmează să fie sărbătorită de către autorităţile publice din România şi de către reprezentanţele diplomatice din străinătate, inclusiv de Institutele Culturale ale României sau de alte instituţii româneşti din străinătate, ”prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative şi artistice cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei limbii române”. De asemenea, proiectul de lege prevede ca în ziua de 31 august să fie arborat Drapelul României, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune să reflecte, în cadrul programelor lor, manifestările dedicate acestei zile.
Limba maternă a circa 30 milioane de persoane, elementul fundamental în păstrarea identităţii naţionale şi factor de coeziune pentru comunităţile româneşti din străinătate, limba română reprezintă, prin istoria şi harta sa, prin unitatea lingvistică a comunităţilor istorice de români, atât un argument ştiinţific de netăgăduit, cât şi un instrument de promovare a latinităţii poporului român. Un subiect constant în dezbaterile actuale privind educarea tinerelor generaţii se referă la prezervarea şi perpetuarea în rândul acestora a elementelor profilului identitar, în primul rând a limbii, istoriei şi culturii, la conştientizarea importanţei acestor elemente în formarea morală şi intelectuală a tinerilor.
