Klaus Iohannis şi oroarea de întrebările incomode

Exact o oră a durat conferinţa de presă de la Cotroceni, a preşedintelui Klaus Iohannis, care-i succeda celei din 28 aprilie a.c. consacrată crizei de coronavirus. Întrebările şi de data aceasta, evazive, cumsecade, comode, nu toate legate exclusiv de criza de coronavirus, pe care o traversăm. Răspunsurile în cheia cunoscută: guvernul a făcut numai lucruri bune, în timpul stării de urgenţă, situaţia a fost bine gestionată, însă intrându-se în starea de alartă au intervenit o serie de decizii ale CCR şi modificările legislative au făcut mai dificilă gestionarea fenomenului epidemiologic. „Deci, PSD, cu un cinism inimaginabil, a tergiversat adoptarea legislaţiei”. Câteva alte referiri la ţinerea alegerilor locale, domnia-sa fiind un partizan al alegerilor acestora, creşterea pensiilor, deschiderea anului şcolar, toate cum se spune în coadă de peşte. Oricum, PSD nu putea lipsi din meniu. Klaus Iohannis rămâne consecvent sieşi. Nu acordă interviuri şi îi plac doar conferinţele de presă în care răspundurile sale sunt contestate, întrerupte, încât însăşi formatul conferinţelor de presă nu permite insistarea pe anumite subiecte mai mult sau mai puţin delicate. Deunăzi, un canal de televiziune a prezentat secvenţe dintr-un interviu acordat de premierul britanic Boris Johnson unei reporteriţe de la SkyNews şi parcă era altceva. La noi, evitarea confruntării cu media, într-o schemă democranică, este regula, nu excepţia. O întrebare, totuşi, mai cu schepsis, a venit de la un jurnalist de la HotNews: „Cum comentaţi soluţia DIICOT în dosarul 10 august 2018?” Răspuns: „Eu am spus atunci că măsurile Jandarmeriei au fost exagerate (…). Am mare încredere în sistemul de justiţie şi, împreună cu dumneavoastră şi multe milioane de români, ne-am luptat pentru independenţa Justiţiei. Nu pot să vă spun decât unele opinii personale şi să-mi exprim convingerea că Justiţia va face dreptate şi vinovaţii vor fi traşi la răspundere”. Răspuns de circumstanţă. Politologul Alina Mungiu Pippidi, cu experiză în politicele publice, buna guvernare, lupta anticorupţie şi democratizare, care conduce o catedră de studii la Herpie School of Guvernance din Berlin, opinează într-un articol publicat în „Cotidianul”, că dosarul 10 august nu trebuia deschis, nu închis. „Nicio organizaţie din diaspora nu a organizat evenimentul, politicienii au plătit pe unul cu o rulotă să facă atmosferă şi să prindă în plasă câţiva exilaţi mai dezorientaţi cu peisajul autohton, fără să-şi dea seama că sunt folosiţi fără scrupule, fiindcă nişte psihopaţi pe net au chemat la lupta cu pumnii pe mardeiaşii lor ca să dea jos guvernul Dăncilă şi cu acest perfect angajament, jandarmii s-au trezit că trebuie să împiedice intrarea în guvern”. Alina Mungiu Pippidi mai aminteşte că aproape niciun membru din guvernul Cioloş nu lipsise de la manifestare, una care fusese deci a partidelor de opoziţie, în primul rând, deşi au ţinut-o langa cu reprimarea diasporei. Nu e de mirare că nu au fost răniţi din „tabăra diasporei”, având în vedere că puţini reprezentanţi au avut acolo şi aceia nu au fost în prima linie, pentru a intra în sediul guvernului sau a se confrunta cu jandarmii. Desigur, excesele jandarmilor puteau fi evitate, dar aşa cum a spus un fost şef al Jandarmeriei Naţionale franceze, Bertrand Cavallier, care i-a pregătit pe ai noştri, în calitatea de expert eurpopean, ordinea în propria bătătură trebuiau să şi-o facă însăşi jandarmii.  Bertrand Cavallier este expert în domeniul asigurării şi restabilirii ordinei publice, recunoscut la nivel european şi un bun cunoscător al sistemului de ordine publică din România. În fine, să nu uităm că timp de mai bine de un an, jandarmii francezi, acţionând de multe ori disproporţionat, s-au confruntat cu vestele galbene, utilizând tot arsenalul din dotare; gloanţe de cauciunc, gaze, tunuri cu apă şamd. Că subiectul 10 august rămâne unul asupra căruia preşedintele Klaus Iohannis are propria abordare, într-un an electoral, nu trebuie să ne mire. Ne miră însă faptul că totuşi conferinţa sa de presă n-a fost pe măsura aşteptărilor, într-un moment de reală criză sanitară, îngemănată cu destule probleme economice.