Ce presiune mai poate fi făcută asupra regimului lui Bashar al-Assad? Statele Unite ale Americii nu cred că intervenţia militară este decizia adecvată în acest moment, contrar a ceea ce reclamă opoziţia de la faţa locului. Casa Albă estimează că acest lucru ar duce la haos şi vărsare de sânge, dar nu exclude nici o opţiune, inclusiv intervenţia militară. Belgia a evocat scenariul unei intervenţii, indicând că ar putea participa, cu condiţia existenţei unui mandat ONU. Intervievat, marţi seara, pe France 2, preşedintele francez, Francois Hollande, a declarat că o intervenţie nu este exclusă, cu condiţia ca aceasta să aibă loc într-un cadru internaţional, în respectul dreptului internaţional, adică printr-o decizie a Consiliului de Securitate al ONU. El s-a pronunţat în favoarea sancţiunilor „mult mai dure” şi a spus că Siria va fi în centrul discuţiilor pe care le va avea vineri, la Paris, cu preşedintele rus, Vladimir Putin. „Noi trebuie să-l convingem că nu putem să lăsăm regimul Bashar al-Assad să masacreze propria ţară”. Între timp, democraţiile occidentale şi-au radicalizat poziţiile după masacrul de la Hula, procedând la expulzarea ambasadorilor sirieni. Este cazul Franţei, Germaniei, Marii Britanii, Spaniei, Italiei, SUA, Canadei, Australiei şi Japoniei. Iniţiatorul mişcării a fost preşedintele francez, care a anunţat expulzarea ambasadorului Lamia Chakkur, şi o reuniune la Paris, în debutul lunii iulie, a grupului „Prietenii Siriei”. Geneva a confirmat, de asemenea, că Lamia Chakkur, care era ambasador şi pentru Elveţia, a fost declarată „persona non grata”. La câteva minute după declaraţia Parisului, agenţia germană DPA a anunţat convocarea ambasadorului Siriei la Berlin, căruia i s-a cerut să părăsească ţara în 72 de ore. De asemenea, Italia şi Spania. Bulgaria a decis expulzarea ambasadorului sirian ad-interim la Sofia. Laurent Fabius, într-un interviu pentru „Le Monde”, l-a descris pe preşedintele Bashar al-Assad drept „asasin al poporului său”, estimând că el va trebui „să părăsească puterea”. Aceste expulzări concertate marchează o nouă fază în iniţiativele întreprinse de comunitatea internaţională în faţa unei crize care durează de 14 luni în Siria. La Hula, majoritatea celor 108 victime masacrate au fost civili, potrivit primelor rezultate ale unei anchete ONU. Damascul neagă implicarea trupelor sale. În acelaşi timp, mediatorul ONU şi al Ligii Arabe, Kofi Annan, s-a întreţinut cu preşedintele sirian, cerându-i „să acţioneze acum, pentru a pune cqapăt violenţelor”. Annan a mai spus că Siria se află la o răscruce de drumuri. Potrivit postului public de televiziune de la Damasc, Bashar al-Assad i-a spus lui Kofi Annan că „grupările teroriste” şi-au intensificat operaţiunile pe teritoriul sirian, multiplicând asasinatele şi răpirile. Pentru preşedintele sirian, „succesul planului depinde de sfârşitul terorismului şi de susţinerea contrabandei cu arme”. Un înalt responsabil ONU a afirmat că are mari rezerve în privinţa implicării miliţiilor pro-regim în masacrul de la Hula. Potrivit ONU, o parte dintre cele 108 persoane ucise au fost lovite de schije de obuze şi guvernul sirian este, fără îndoială, responsabil. Numai aceasta utilizează tunuri, tancuri şi mortiere.
