Eugen Călinoiu, fost director al Finanţelor Publice Dolj, membru al Alianţei USR-Plus, susţine că cei care cer acum demisia ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu, îşi exprimă de fapt neputinţa lor, care timp de 30 de ani nu au reuşit să facă nimic în acest domeniu, iar dorinţa de schimbare exprimată în mai multe rânduri de către tânărului ministru de la Sănătate îi sperie pe unii… În Sănătate, susţine Eugen Călinoiu, sunt foarte multe interese, sunt mulţi bani la mijloc, iar dacă ANAF ar trece la treabă şi ar face controale amănuţite, s-ar afla foarte multe scheme de sifonare a banului public. “Zilele acestea suntem martorii unor jocuri politice murdare. La Matei Balş s-a întâmplat o tragedie. Aşa este. Dar nu mi se pare corect să duci discuţia către un ministru pus în funcţie, în urmă cu doar o lună de zile. Mă refer la Vlad Voiculescu. Şi asta pentru că unii vor să-şi ascundă neputinţa. Vorbim de zeci de ani, în care nu s-a întâmplat nimic, s-au cheltuit doar bani, mulţi bani, pe contracte fictive”, susţine Eugen Călinoiu.
Fostul director al Finanţelor Publice Dolj, în cărţi pentru un mandat de prefect, mai spune că acum e momentul ca instituţiile statului să colaboreze. În paralel cu ancheta, Călinoiu spune că ar trebui ca şi instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor Publice să-şi facă datoria şi să ia la verificat toate contractele dintre Matei Balş şi terţe persoane. “Nu cred că în acest moment este important să cerem demisia ministrului Sănătăţii, Vlad Voiculescu. Mai degrabă, ar trebui să fie ajutat de alte instituţii ale statului, ca să se facă luminină . Eu consider că la momentul acesta, pe lângă ancheta care se face în acest caz, ar mai trebui să se implice şi ANAF-ul sau instituţiile specifice din Ministerul Finanţelor Publice. Şi asta, pentru că pornind de la ceea ce s-a întâmplat acolo e foarte clar că erau nişte lipsuri: căldură, sistem electric adaptat la aparatura suplimentară necesară bolnavilor de Covid, etc. Acolo s-au derulat nişte contracte, în baza cărora terţe persoane, juridice sau fizice se obligau prin acele contracte să presteze anumite servicii. Vorbim de contracte economice între Institutul Matei Balş şi diverse societăţi. În urma acestui incident nefericit a apărut informaţia în spaţiul public că există un contract la Matei Balş cu o firmă care are ca obiect de activitate verificarea instalatiei de stingere a incendiilor. Culmea este că Institutul Matei Balş plătea lunar către această firmă o sumă mare de bani, dar firma figurează cu zero angajaţi. De aici trebuie să pornim. Dacă eu am un contract economic cu o firmă, iar firma îmi prestează o activitate, firma după ce prestează îmi trimite o factură. Dar, în fiecare instituţie de stat, există o persoană plătită din bani publici care se ocupă cu acordarea unei vize de control financiar preventiv. Adică, persoana desemnată trebuia să verifice legalitatea, oportunitatea şi realitatea activităţiilor prestate. Şi abia după, instituţia publică va plăti banii. În aceste condiţii, la Matei Balş trebuie mers la contract şi verificat dacă s-au făcut operaţiunile respective, dacă s-au respectat clauzele respective”, a explicat Eugen Călinoi.
Fostul director al DGFP Dolj spune că nu crede că la Matei Balş s-a respectat aceste legi şi asta pentru că firma în cauză avea zero angajaţi. De aici începe suspiciunea. “Mă tem că la Matei Balş, toate acestea erau doar nişte formalităţi, dacă firma care trebuia să se ocupe cu verificarea instalatiei de stingere a incendiilor avea zero angajaţi. Trebuie verificat starea instalaţiilor, a prizelor, a tuturor sistemelor. Iar dacă persoana desemnată să verifice modalitatea în care s-a onorat contractul are dubii în legătură cu calitatea lucrării este obligată să anunţe structurile de inspecţie economico-financiare din cadrul ANAF şi cele de la Curtea de Conturi. Şi asta pentru că aceste două instituţii se ocupă cu verificare cheltuirii banului public. Totodată, ANAF nu trebuie să se oprească doar la verificarea acestei firme, ci a tuturor contractelor pe care Institutul Matei Balş le-a încheiat şi cu alte firme. Iar dacă se constată că s-au tăiat facturi, s-au achitat facturi, dar nu s-au realizat activităţile respective, atunci ele sunt considerate operaţiuni economice fictive şi intră sub incidenţa a ceea ce se numeşte fraudă fiscală, evaziune fiscală. ANAF-ul are structuriri specializate şi poate să ia la verificat toate firmele cu care Matei Balş a colaborat , iar pe de altă parte, are structuri specializate care pot să verifice pe partea de administrare şi control al banului public, cum s-a cheltuit banul public la Institutul Matei Balş, prin structurile de inspecţie economic-financiare abilitate”, a mai spus Eugen Călinoiu.
