Discuţiile cu argumente „pro” şi „contra”, când vehemente, când cumpătate, nu îşi mai au rostul. După aproape trei decenii, de la demolarea fostelor cooperative agricole, roata vieţii se întoarce. Şi dacă exista un consens că, una dintre numeroasele probleme cu care se confrunta agricultura românească, era reticenţa fermierilor mici şi mijloci, de a se reorganiza în cooperative agricole, lucrurile se schimbă teribil, de la o vreme. Şi nu, chiar, încet-încet. Guvernul de tehnocraţi, condus de Dacian Cioloş, care fusese comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, în cadrul Comisiei lui Jose Manuel Barroso, coordonând reforma PAC pentru 2014-2020, a luat taurul de coarne promovând Legea 164/2016 pentru modificarea şi completarea Legii cooperaţiei (nr. 566/2004). Legea are destul prevederi ispititoare: scutirea de la plata impozitului pe profit pentru 5 ani a cooperativelor agricole care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 2.000.000 euro, echivalent în lei. Scutirea membrilor de la plata impozitului pe venituri în cazul persoanelor juridice microîntreprinderi și de la plata impozitului pe norma de venit în cazul persoanelor fizice, respectiv persoană fizică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, pentru producția valorificată prin/către cooperativa agricolă ş.a.m.d.. Premierul guvernului de tehnocraţi, Dacian Cioloş, a acceptat chiar, la 23 iunie 2016, să se întâlnească, într-o reuniune de lucru, cu o delegaţie a reprezentanţilor cooperativelor agricole din România, conduse de Mircea Ciurea, membru fondator al cooperativei agricole Someş-Arieş, prima cooperativă a crescătorilor de vaci din zona Transilvaniei, cuprinzând reprezentanţi ai unităţilor similare: TimLact, AgroTimiş, Arieşul Apuseni (judeţul Alba), Târnava Mare (Harghita). La puţină vreme, de la această întâlnire, s-a promovat şi Legea 164/2016. S-a spus că noile cooperative agricole pot accesa fonduri prin PNDR 2014-2020 şi sM 9 şi 9a „înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol/pomicol”, precum şi măsura 16 „cooperare”, prin intermediul sM 16.1 „înfiinţarea grupurilor operaţionale şi dezvoltarea de proiecte, inclusiv în sectorul pomicol”, sM 16.4/16.4a „sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizioonare, inclusiv din sectorul pomicol”. Nu puţine cooperative agricole din ţară deja „înfiripate” au devenit parteneri statornici ai supermarketurilor. Iată ce spunea Dacian Cioloş: „Fermierii dintr-o cooperativă trebuie să se aprovizioneze împreună cu anumite input-uri, să-şi comercializeze produsele, să găsească pieţe de desfacere. Tipul acesta de cooperare trebuie susţinut sută la sută. Trebuie să fie o cooperativă de servicii, membrii ei să fie agricultori şi nu angajaţi ai cooperativei”. Fireşte, punctele de vedere, abordările, sunt diferite, fără să împieteze însă activitatea în sine a unei cooperative agricole, acolo unde ea s-a înfiinţat. La Dolj, directorul executiv al DGA, Adrian Popa, enumera ieri următoarele cooperative agricole deja viabile, înscrise la Oficiul Registrului Comerţului: Horticola – Desa, Legume-Dunărene – Desa, Horticola – Călăraşi, Agro – Castranova, Patria lubeniţei – Dăbuleni şi Agro – Segarcea. Avansate, cu documentaţia aferentă, sunt cooperativele agricole din Ghidici, Ciupercenii Noi şi Teasc. O menţiune: este interzisă folosirea sintagmei „cooperativă agricolă” în denumirea societăţilor care nu au statut de cooperative agricole şi forme de organizare corespunzătoare. Şi chiar dacă, în subsidiar, mirajul înfiinţării de cooperative rămâne accesarea mai uşoară a fondurilor europene, nu este deloc exclusă identificarea mai uşoară a pieţelor de desfacere. În cazul cooperativelor înfiinţate, pentru administrarea şi gestionarea terenurilor agricole, bunurile aduse în folosinţă, terenurile de orice fel, rămân în proprietatea membrilor cooperatori, cooperativa agricolă având doar dreptul de uzufruct. Dacă o inhibare prelungită a putut fi învinsă, urmează să vedem şi primele rezultate, care nu pot fi decât avantajoase, având în vedere performanţele altora.
