O carte, ultima, în care a reluat idei tulburătoare, apărută în octombrie a.c. se intitulează „B. B. cedaire”. Şi-a publicat memoriile “Initiales B.B.” (1996), alte lucrări scrise de-a lungul anilor, inclusiv „Un cris dans le silence” (2003) şi “Pourquoi” (2006). “B.B. cedaire” este o formulă inventată pentru a oferi unele din ideile sale despre lume, Franţa, Saint-Tropez, James Steward şi… chiar brânza olandeză. Un deputat UDR, Eric Ciotti, a solicitat un omagiu naţional pentru Brigitte Bardot. Neluat în seamă. Când un bărbat are mai multe amante este numit Don Juan. Când o femeie are mai mulţi iubiţi este numită… târfă. Brigitte Bardot, directă, provocatoare, instinctivă, n-a avut complexe de nici un fel, ea întruchipând libertatea sexuală, care a cuprins Occidentul în anii 60 şi şi-a trăit dorinţele fără ipocrizie sau tabuuri. A avut 4 soţi şi… multe rezerve. Roger Vadim, a fost primul, a urmat Jacques Charrier, cu care s-a căsătorit în 1959, în faţa a 200 de fotografi isterici (împreună au avut un copil – Nicolas), Gunter Sachs, bogatul playboy german, sex-simbolul francez, şi Bernard d’Ornale cu care s-a căsătorit la 16 august 1992 într-o capelă din Oslo. Şi care a rămas lângă ea până la sfârşitul zilelor. Într-o zi, sex-simbolul anilor 60 a devenit o bătrână indignată. Neînţeleasă. Ca şi alte mari vedete, precum Garbo, Dietrich, Callas, a sfârşit, dezamăgită de lume.
