Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj: „Sunt un om serios, dacă promit ceva, fac”

0
275

Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, rămâne un lider imbatabil în politica doljeană. Aflat la cel de-al treilea mandat, şeful administraţiei doljene a făcut un bilanţ al anului 2015, iar numărul  proiectelor începute, unele deja finalizate cu succes, arată că efortul nu a fost în zadar. A fost o muncă de echipă susţine Ion Priotesa, iar succesul se împarte tot timpul. Acest lucru demonstrează că strategia Consiliului Judeţean Dolj este inteligent construită. Se merge pe infrastructura de transport, se investeşte în sănătate, în cultură şi se bazează foarte mult pe atragerea de fonduri europene. 2016 va fi un an greu pentru toate partidele, iar experienţa politică a preşedintelui CJ Dolj îi conferă dreptul să facă o analiză a scenei politicie locale, analiză care spune că social-democraţia rămâne pe primul loc în preferinţele doljenilor.

–  D-le preşedinte, acum, la final de an, puteţi spune care au fost cel mai mari provocări pentru Consiliul Judeţean Dolj?

– Anul 2015 a fost un an al provocărilor, aşa este. Aş începe cu Aeroportul Internaţional Craiova, cu continuarea lucrărilor aici, mă refer la modernizarea pistei, proiect care s-a realizat cu toate forţele. Şi la final, a fost declarat proiect de succes de Ministerul Transporturilor şi va fi considerat aşa mulţi ani de  acum înainte, pentru că toate instituţiile au colaborat foarte bine în această direcţie, inclusiv firma care a câştigat licitaţia şi a finalizat proiectul. S-a lucrat cinci luni de zile cât s-ar fi lucrat practic într-un an.  Suntem în continuare singurul Aeroport care am rămas pe Masterplanul de Transporturi cu 80 de milioane de euro, un proiect grandios pentru anii viitori, iar preocuparea noastră este să găsim şi alţi operatori care să vină lângă Wizz şi să facă ceva concurenţă.

V-aţi orientat şi către sănătate, un domeniu care nu poate fi neglijat…

– Pe de altă parte, a fost o  provocare pentru Consiliul Judeţean şi schimbarea bugetului din mers, în sensul că ne-am dat seama că încheiem lucrarea cu Aeroportul şi trebuie să ne orientăm către un alt proiect de anvergură. Aveam de ales… Dar ne-am gândit că cel mai important este să finanţăm sănătatea. Să mergem către un obiectiv care să aducă un plus de bine la cât mai multe familii din Dolj. Și deşi ştiam că o să intrăm într-un sac fără fund, pentru că vorbim de Spitalul Judeţean, ne-am asumat. Mulţi cred că acest spital este al Consiliului Judeţean, ceea ce nu este adevărat. Este un spital cu mulţi stăpâni, primul este Ministerul Sănătăţii şi mulţi dintre aceşti stăpâni nu au făcut nimic pentru acest Spital. Și atunci ne-am dus către Spitalul Judeţean. Am plecat şi de la ceva concret şi anume obţinusem elicopterul SMURD, am făcut şi un hangar modern pentru acest elicopter, dar am constatat că deşi acest elicopter salvase foarte multe vieţi omeneşti, totuşi…  ceva era în neregulă.

„Am dat bani spitalului pentru angiograf”

– Şi s-a trecut şi la o altă fază…

– Deşi acest spital este unul foarte mare, în caz de infarct sau alte boli de inimă, noi eram nevoiţi să urcăm pacienţii în elicopter şi să ajungem cu ei la spitale din Timişoara sau Bucureşti şi pe drum nu mai puteau să fie salvaţi. Timpul era problema. Și atunci am trecut la următoarea fază. Am făcut un heliport şi la spital şi am trecut la un nou domeniu, chirurgie cardiovasculară. Pe unde trec 165.000 de oameni anual şi 130.000 de oameni pe la UPU. Şi cât ar fi acest spital de contestat nu am auzit ca de la acest spital au fost duşi pacienţi la alte spitale din Mehedinţi sau Olt. Să nu uităm nici faptul că la acest spital lucrează profesori universitar, academicieni , că sunt şi zone de excelenţă.

– Clădiri moderne, renovate vom avea… să înţelegem, dar cum stăm cu dotarea laboratoarele, a sălilor de operaţii?!

– Că nu avem dotarea necesară la acest spital…şi asta e o problemă, că e mizerie şi nu o putem ascunde tot timpul şi alte lucruri. Şi un alt lucru extrem de important este acela că doctorii îşi dau ei între ei la picioare şi ajung la Bucureşti… nu lucrurile bune, ci ăstea olteneşti. Ne-am dus aşadar cu 7 milioane de euro către această zonă. Am încercat să ne ducem către Ministerul Sănătăţii să solicităm sprijin pentru dotare, nu am găsit acest sprijin şi ne vom baza pe propriile forţe. Am dat bani spitalului pentru angiograf, ultima generaţie şi care a avut trei rânduri de licitaţii, pentru că nu am vrut să ne băgăm noi, Consiliul Judeţean şi am lăsat spitalul. Şi noi stăm cu banii blocaţi, pentru că la spital nu e voinţă şi sunt multe interese. Acest angiograf trebuie băgat cu o macara şi apoi continuată lucrarea. Ne ţine în loc această licitaţie.

– Dar şi Unitatea de Primiri Urgenţe a fost pe agenda CJ Dolj…

– Ne-am dus şi către zona de UPU şi s-au amenajat 800 de metri acolo, unde ajung peste 130.000 de oameni anual. Este imens. Alături de ceea ce facem vom extinde şi această zonă de la 800 mp la 3600 mp. Apoi, consultându-ne cu profesorii şi medicii de acolo, aceştia ne-au sugerat că ar fi bine să se facă şi o sală de operaţie la etaj, astfel ca un caz grav din urgenţă să nu îl mai plimbăm prin tot spitalul cu lifturile şi să-l operăm direct, doctorul să coboare din spital şi să facă operaţia la UPU. În afară că vom face spaţii generoase, pe care le vom lega de pasarela respectivă, vom şi dota aceste saloane. Dar suntem pregătiţi să facem şi pasul doi. Am găsit şi o altă variantă şi anume pe fonduri europene, transfrontaliere, pe programul Interreg. Vom colabora cu vecinii din Bulgaria şi ne iese ceea ce dorim.

Investiţii în sport şi cultură

– Şi tot în acest domeniu, al sănătăţii ce aţi mai făcut, unde s-a mai investit?

– În plus, sunt lucruri care nu se văd… cum ar fi, de exemplu, o fabrică de oxigen care ia fiinţă lângă aceste investiţii noi. Ne ducem către zona de Ambulatoriu, acolo investiţia este pe fonduri europene, s-au cheltuit toţi banii, dar între timp s-a schimbat legislaţia în materie de situaţii de urgenţă şi nu putem să facem recepţia finală şi deci avem de terminat şi partea aceasta. După care, tot pe sănătate, am constatat ce se întâmplă acolo cu clădirea independentă de spital, Secţia de Oncologie şi care nu a fost programată niciodată să fie spital, a fost cămin de nefamilişti. Nu mai puteam să vedem oameni în suferinţă pe care să-i urcăm cu liftul, prin saloane insalubre. Aveam nevoie de această investiţie. După care ne-am făcut o socoteală şi am ajuns la concluzia că putem intra şi pe fiecare salon în parte. Să modernizăm, igienizăm şi să renovăm. Am luat primele trei etaje, am făcut licitaţii, ne apropiem de final. Nu a fost foarte uşor. Nici pentru noi, nici pentru medici şi nici pentru pacienţi. A fost disconfort pentru medici, pentru pacienţi. Dar sperăm că vom ieşi bine şi vom putea continua anul viitor cu cele mai afectate etaje, pentru că acesta este criteriul. Dar mai avem două spitale : Dăbuleni şi Leamna. Am ţinut foarte mult ca Spitalul de la Dăbuleni să existe, pentru că este la 80 de kilometri de Craiova şi era nevoie de acest spital.

– Să continuăm cu provocările… Știm că sunt două proiecte extrem de importante şi interesante, investiţii în sport şi în cultură…

– Pe Programul Operaţional Regional a fost o sumă de bani, au urmat licitaţiile, au avut loc şi s-a făcut şi o economie de bani. Această economie a fost scoasă dn nou pentru cei care au rămas cu proiecte. Aşadar, acum am să vă vorbesc despre cea de-a treia porvocare a lui 2015 şi anume două proiecte interesante : Centrul de Agrement şi Sport şi Centrul Cultural Brâncuşi, adică, ceea ce nu se mai făcuse pentru România, mai ales că anul viitor avem anul centenar pentru Brâncuşi. Este un proiect spectaculos, un cub de sticlă de 15 m înălţime, un obiectiv care cere să fie vizitat. Vor fi săli de expoziţie, un amfiteatru, o zonă culturală. Pentru aceste două proiecte am  semnat contractele de finanţare foarte târziu. De exemplu, în cazul proiectului Brâncuşi, am semnat prin iulie contractul. Am ştiut că nu se poate finaliza până la finele anului, dar oricum noi eram hotărâţi să facem acest proiect în totalitate. Dacă mai luăm şi din altă parte, e foarte bine, dar l-am avut planificat din fondurile bugetului local.  Licitaţia a fost câştigată de o firmă din Italia, care a întâmpinat multe greutăţi, când au început excavările. Au dat  peste o conducă de apă, peste un cablu a CEZ-ului şi atunci s-au stagnat lucrările până s-au mutat aceste conducte. Vom încerca să luăm câţi mai mulţi bani din fondurile europene, pentru că ne doare că trebuie să dăm bani de la noi. La celălalt proiect, firma s-a mişcat extraordinar, s-au luat toate fondurile şi lucrările sunt finalizat. Aşteptăm doar ca CEZ-ul să termine lucrările şi vom inaugura lucrarea. Centrul va fi preluat de Direcţia Sport, a CJ Dolj, ei o să fie şi organizatori de competiţii.

– Este interesantă preocuparea vizavi de carte, de biblioteci, de cultură…

– Investim şi în cultură… un proiect pe colaborare transfrontalieră, care a fost primul depus, în care reabilităm cele două cule de la Brabova şi Cernăteşti, reabilităm totodată şi drumul între cele două cule. În plus, venim şi cu Casa Dianu, o clădire pe care am achiziţionat-o în anii trecuţi şi o trecem în proprietatea Bibliotecii Aman, pe care probabil o va folosi-o pentru depozitarea biblioteciilor donate de academicienii de renume mondial, profesorul Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, se încearcă şi o legătură cu Ileana Vulpescu. Mai avem o clădire reabilitată, la fostul Comisariat Militar tot pe fonduri şi care va adăposti carte veche.

„Consilierii judeţeni au fost şi sunt oameni pregătiţi”

– Dar politic, cum vedeţi anul următor, an electoral?

– Toţi anii cu alegeri electorale sunt ani grei. În aceste condiţii, cu un guvern tehnocrat ne aşteptăm la cu totul altceva, la echidistanţă, mai puţin populism, sigur e diferit, iar pentru PSD va fi mai dificil, mai ales comparativ cu 2012, când am beneficiat de un simpatie populară extraordinară. Dar va fi diferit de la un judeţ, la altul. Primele alegeri vor fi cele mai dificile, desigur, cine va obţine mai multe primării va obţine un rezultat mai bun şi în toamnă la alegerile parlamentare. Acum, în ceea ce priveşte judeţul Dolj, pot să vă spun că aici găsim una din cele mai puternice organizaţii şi cred că se vor păstra foarte multe primării, inclusiv Primăria Craiovei şi va fi o luptă mai dură şi mai crâncenă faţă de cele precedente. Noutatea ar fi doar cea legată de preşedintele CJ Dolj şi cred că s-au făcut paşi înapoi, faptul că ne întoarcem la 2004… nu e bine. Pentru că prin votul uninominal, un preşedinte de Consiliu avea legitimitate şi nu putea să fie dat jos la o întâlnire frăţească, în timpul mandatului. Ne întoarcem la negocieri, la înţelegeri…

– Ce va face politic şi administrativ Ion Prioteasa, pentru că toată lumea ştie că aţi fost un factor de echilibru în acest Consiliu şi a fost bine pentru judeţ în primul rând ?!

– Întotdeauna am avut oameni de calitate, consilierii judeţeni au fost şi sunt oameni pregătiţi. Au ştiut ce înseamnă economia judeţului, ce înseamnă o strategie. Proiectele au fost votate în unanimitate şi asta pentru că aceste proiecte au fost proiecte aşteptate de oameni. Şedinţele se pregătesc, nu ne întâlnim în sală la şedinţă, avem şedinţe pe comisii, acolo se discută, se dezbat, se pun întrebări. Nu am ţinut cont de culoarea politică, am judecat doar prin prisma nevoilor comunităţii. Cred că  sunt un om serios, dacă promit ceva, fac, sunt un om de echilibru. Dar singur nu aş fi făcut nimic, lângă mine au crescut câţiva tineri foarte buni, am o echipă foarte bună. Un grup de oameni am reuşit să facem toate aceste lucruri, nu le-am făcut singur. Dar dacă vorbim de alegerile locale, cred că toate partidele îşi fac calcule, în ceea ce mă priveşte nu am luat încă nicio hotărâre. Direcţia mea va fi una care în acest moment depinde de mai multe necunoscute. Luna februarie va fi luna deciziilor şi nu mai este mult până atunci…

– Ce le uraţi doljenilor, acum, la cumpăna dintre ani?

– Sănătate şi să vadă partea plină a paharului, pentru că, dacă analizăm doar partea goală… nu o să remarcăm lucrurile minunate care s-au făcut şi la noi în judeţ.