Europarlamentarul Marian Jean Marinescu: „Grecia şi refugiaţii – provocările Europei în 2015”

0
261

Europarlamentarul Marian Jean Marinescu este un politician influent la Bruxelles, care s-a impus în ţară şi străinătate prin expertiză şi seriozitate. Ca membru activ în Delegaţia UE-Serbia, deputatul european este respectat la Belgrad şi apreciat de minorităţile care trăiesc în ţara vecină. Ca preşedinte al PNL Dolj, Marian Jean Marinescu vine cu experienţa domniei sale pentru tinerii din partid dar şi cu un know-how de invidiat. Acum la cumpăna dintre ani, vicepreşedintele celui mai important grup politic din Parlamentul European ne-a acordat un interviu în care ne vorbeşte despre provocările Europei, dar şi ale clasei politice româneşti. Care ar trebui resetată, după părerea domniei sale, înainte de alegerile locale şi parlamentare din 2016.

 

– Domnule europarlamentar, care au fost adevăratele provocări ale Uniunii Europene în 2015?!

– Grecia a fost o mare provocare, din toate punctele de vedere, şi politic şi economic, plus social, pentru că o criză economică dusă până la capăt în Grecia, putea să creeze o mare problemă socială, pe lângă unitatea Europei, bancă, monedă europeană, plus politica externă, dacă i-ar fi ajutat probabil Rusia. A fost o mare problemă încheiată, într-o primă etapă, cât de cât bine… dar să nu uităm… că nu e încheiată. A doua provocare – criza refugiaţilor – fără precedent, nu s-a mai întâmplat aşa ceva. Exista o presiune a refugiaţilor mai ales pe Marea Mediterană, au fost destule accidente nefericite cu cei care traversau Mediterana, au mai fost şi înainte câteva evenimente cu cei care traversau insulele spaniole, dar aşa ceva nu am mai înfruntat în Europa. Peste un milion de refugiaţi, care să vină toţi pe acelaşi traseu, cu aceeaşi direcţie. Au creat foarte mari probleme sistemului de frontiere externe, principiului de frontiere externe. A creat probleme sistemului de protecţie socială, a solidarităţii, pentru că Europa se bazează foarte mult pe solidaritate şi până la urmă a creat probleme pe termen lung, pentru că această criză va avea un impact deosebit.

– Comisia Europeană a vorbit recent despre înfiinţarea unei agenţii responsabile cu paza de coastă. Cum vi se pare această propunere ?

– E o propunere pe care grupului PPE a făcut-o cu mult timp în urmă, un coleg de-al nostru a depus un amendament, acum patru ani şi a trecu. În acel amendament se instituia înfiinţarea unui corp comun de poliţişti de frontieră externă, care să poată  fie mutat de la un stat la alt stat, lucru pe care noi l-am discutat la aceea vreme. Colegul este un maltez, iar cum bine se ştie Malta s-a confruntat cu această situaţie, iar în perioada respectivă erau probleme şi la graniţa dintre Grecia şi Turcia şi atunci a venit bine această propunere, dar ea nu a fost pusă în practică de către Comisie, pentru că statele membre nu doreau acest lucru, dar după criză, aceste state s-au răzgândit şi au fost de acord. Eu cred că este o măsură bună. Dacă luăm de exemplu, România, în felul acesta se va vedea că noi avem graniţe sigure, dar de data aceasta din perspectiva altora care vor veni din statele membre şi vor lucra pe graniţe. Noi am propus de multă vreme şi i-am invitat. Este o propunere care mai face un pas către o Uniune federală.

„Legătura dintre aceste crize e Rusia…”

– Dar despre Ucraina de ce nu se mai vorbeşte aşa de vocal la Bruxelles ?! Să înţeleg că brusc, nu mai este un subiect…

– Nu e chiar aşa… Se discută despre Ucraina, se discută în permanenţă, Poroşenko a fost de curând la Bruxelles şi la Paris. Se discută… numai că, din fericire conflictul armat nu mai este viu, ceea ce este un lucru bun, dar, pe de altă parte, acesta poate duce către oficializarea situaţiei actuale. Evident, Crimeea luată de Rusia, iar celelalte două regiuni din Ucraina, un fel de stat în stat. Ucraina a progresat cu nişte reglementări legislative către un fel de stat federal, cu mai multă autonomie către acele regiuni, adică, lucrurile duc către o direcţie, care să aducă mai mult calm. La Bruxelles se discută… dar a venit această criză a refugiaţilor care a răsturnat prim planul în mass-media.

– Care este legătura dintre cele trei crize: Ucraina, Grecia şi refugiaţii?! Există vreo legătură?

– Legătura e Rusia… criza din Ucraina a fost provocată de Rusia, Grecia a fost sprijinită de Rusia… cel puţin verbal, iar la refugiaţi, nu se ştie cam cine i-a instruit pe aceşti oameni, cum au ştiut ei drumul, cine i-a informat, cine i-a susţinut, iar criza refugiaţilor a provocat până la urmă intervenţia Rusiei în Siria. Alt element ar fi consecinţa crizei economice care a determinat această instabilitate politică la nivel global, foarte mult populism în Europa, ridicarea capului de către Rusia, slăbiciunea liderilor în Europa, care a determinat întărirea poziţiei Rusiei. Dacă ne uităm la conducători, nu cred că trecem printr-o perioadă fericită. În Italia nu se ştie precis dacă este un guvern de stânga sau este comunist, cu foarte mult populism. Spania are un guvern de dreapta, dar este posibil să se întâmple ca în Portugalia, unde a câştigat dreapta dar este condus de extrema stângă, în Spania se poate întâmpla la fel. Franţa are un guvern foarte slab şi un preşedinte de asemenea slab, vedem ce s-a întâmplat acolo. David Cameron are o problemă cu Uniunea şi încearcă să-şi fructifice poziţia naţională pe spinarea Uniunii. Ungaria este extrem de naţionalistă, în Polonia a fost atacat sediul NATO, Cehia nu ştim ce se întâmplă cu ea. Este o problemă generală în Europa.

„Pentru Serbia există un interes…”

Republica Moldova… s-a pierdut pe parcursul european… cândva se vorbea de o integrare la pachet cu Serbia… De ce nu se mai vorbeşte?!

– Din motive de corupţie, pentru că implicarea marilor oameni de afaceri, în politică şi administraţie a condus la această situaţie, cu primarul din Orhei, primarul din Bălţi, a scăpat Primăria din Chişinău, dar este foarte tăcut primarul Dorin Chirtoacă. A picat Guvernul Vlad Filat, a venit Iurie Leancă, a continuat presiunea oligarhilor, până când s-a ajuns în această situaţie. Alegerile au fost distorsionate, plus influenţa Rusiei şi presiunea acestei ţări, care văzuse cum Republica Moldova o luase către un drum foarte clar către Europa, semnarea Acordului de asociere a fost un moment foarte însemnat, care în Ucraina a determinat o criză foarte rapidă pentru că erau interesele mult mai mari, Crimeea, flotă. În Republica Moldova s-a declanşat o criză mai târzie pentru că este o ţară mai mică şi interesele sunt mai mici. Pachetul cu Serbia numai printr-o minune se mai poate întâmpla. Eu până acum, de fiecare când vorbeam de Serbia, vorbeam şi de Moldova, dar aveam argumente. Acum nu prea mai am argumente… pentru că deşi sunt bani, oamenii sunt suspicioşi pentru că nu ştiu unde se vor duce banii în Republica Moldova. Mai avem puţine argumente ca să mai susţinem acest proiect.

– Care a fost, pe scurt, activitatea europarlamentarul Marian Jean Marinescu în 2015?! Ce prezintă acelora care l-au trimis la Bruxelles?!

– Cred că am făcut ceva lucruri… am avut un început de an activ, care a vizat în special regulamentul privind Cerul Unic European. Dar, din păcate, nici acum nu este rezolvat, pentru că este un întreg pachet de regulamente cu privire la aviaţie, blocat din cauza unui regulament stupid, care priveşte Gibraltarul. Am fost în conferinţe în mai toate capitalele europene importante. În primăvară, mi-am concentrat activitatea pe fondurile de investiţii Juncker, unde am fost responsabil în grupul EPP, pentru negocieri. Am avut câteva rapoarte de descărcare bugetară, am participat la câteva conferinţe, pe energie, iar în SUA la una pe aviaţie. În toamnă am elaborat şi aprobat un document de poziţie pentru un buget european bazat pe performanţe şi care a fost foarte apreciat de colegi, fiind şi foarte interesant, pentru că am impus o regulă, dacă discutăm despre buget să discutăm despre tot ceea ce însemnă bugetul. A fost finalizat la Praga.  De regulă discutăm foarte mult despre absorbţie şi rata de eroarea, care înseamnă şi greşeli, nu neapărat corupţie. Dar de acum înainte, schimbăm şi trebuie să ne concentrăm şi pe altceva, adică, pe rezultate. Ce rezultate au adus banii, în toate domeniile, pentru că există indicatori, cel mai tare indicator, de exemplu este locul de muncă, dar nu locul de muncă creat prin aplicare programului, ci locul de muncă sustenabil. Am programe de descărcare bugetară pe tot ceea ce înseamnă IMM-uri, energie, aviaţie , pe medicamente, pe calea ferată, pe calculatoare, foarte interesante, pe cer curat, pe cerul unic. Este o activitate de cercetare, în primul rând, şi în al doilea rând, sunt bani publici cuplaţi cu bani privaţi şi am creat multe valuri, cu foarte multe întrebări puse, inclusiv în plen. Am o opinie pe sateliţi, pe sistemele de sateliţi, un raport pe politica de apărare şi securitate.

– Şi o activitate bogată pe Serbia… aş completa eu…

– Da. M-am ocupat în continuare de Serbia, fiind membru în Delegaţia UE-Serbia.  Este o activitate importantă pentru că acolo sunt români. Unii au toate drepturi, alţii putem spune că au ceva, dar nu cât au de exemplu cei din Voievodina. Am organizat un seminar la Bruxelles, unde am invitat reprezentanţii celor mai importante Consilii Naţionale ale Minorităţilor din Serbia, foarte bine primit, de către toată lumea. Am făcut o serie de vizite în Serbia, pe care le voi continua şi la anul. La Belgrad voi ajunge în martie când va avea loc întâlnirea Delegaţiei UE cu Delegaţia Serbiei. Serbia va intra în UE printr-o decizie politică şi pe o negociere mai mult politică. Pentru Serbia există un interes… aderarea poate să rezolve şi problema Kosovo. Sunt mai multe argumente politice în favoarea aderării Serbiei.

„Pentru PNL Dolj va fi o provocare anul 2016”

– Cum va fi 2016 din punct de vedere electoral, avem două rânduri de alegeri?!

– Va fi un an extrem de interesant pentru că avem un guvern altfel ca şi până acum, ca şi componenţă, ca şi atitudine, dar cu o presiune pe el ca pe niciun alt guvern. Are o responsabilitate extraordinar de mare şi culmea este că deşi au Parlamentul pe o altă direcţie faţă de cum sunt ei, cu toate acestea pot să facă foarte multe lucruri. Sunt oameni care pot şi ştiu să facă lucruri foarte interesante, lucruri pe care un guvern politic nu le-a făcut până acum, din diverse motive. Ar putea de exemplu să reformeze administraţia, să cureţe administraţia de cei care nu au ce să caute în administraţie, pentru că sunt şi oameni foarte buni, care-şi fac treaba bine şi în administraţie. Un guvern politic se gândeşte la consecinţe politice, un astfel de guvern se gândeşte că face ceea ce trebuie să facă. În doilea rând, acest guvern poate să facă corecţii la tot ceea ce înseamnă Programe Operaţionale, pentru că în ultimii doi ani lumea a fost concentrată pe altceva, dar în această perioadă s-a stabilit ceea ce se va face cu banii europeni, mulţi, foarte mulţi, 40 de miliarde de euro pentru următorii şapte ani. S-au elaborat Programe Operaţionale dar care au foarte multe corecţii de făcut. Ministrul Fondurilor, doamna Răduca este un ministru foarte bun, cu expertiză, ştie exact ce ar trebui să se facă. Acest guvern mai are o responsabilitate foarte mare. El trebuie să pună pe masă toate strategiile care nu sunt făcute. Reamintesc că dacă până la finele lui 2016 nu se pun pe masă strategii pe domenii, la începutul lui 2017 nu se mai poate obţine niciun euro, pentru că este scris în Acordul în Parteneriat.

– Este pentru PNL Dolj o provocare anul viitor?!

– Provocarea pentru PNL Dolj e una foarte mare. PNL-ul actual este format din două partide: fostul PNL şi fostul PDL. Dacă vă uitaţi în spate, cele două partide separat, au contat în acest judeţ dar nu au câştigat niciodată. Ca număr de primari noi am avut întotdeauna împreună peste 50%, dar nu am condus judeţul. Eu cred că ar trebui să se facă o schimbare. Ar trebui să ne gândim cum celelalte regiuni au reuşit să se dezvolte, eu cred că asta ar fi provocarea PNL-ului. Să câştige alegerile judeţene. Să avem un număr cât mai mare de primari.

Ce le transmiteţi doljenilor?!

– Le doresc doljenilor să fie sănătoşi, mai uniţi şi mai solidari, pentru că doar uniţi vom putea face ceva şi pentru judeţul nostru.