Ca şi la alegerile prezidenţiale, din octombrie-noiembrie 2024, la care Maia Sandu şi-a asigurat un al doilea mandat de preşedinte, prin aportul covârşitor al diasporei, şi la alegerile parlamentare de duminică, Partidul Acţiunii şi Solidarităţii (fondat de Maia Sandu) a beneficiat de acelaşi suflu puternic (49,71% din voturi). Care bineînţeles nu atenuează dimensiunile victoriei. PAS a pierdut 10 mandate, dar şi-a păstrat majoritatea în Parlament (53 sau 55 de mandate din 101). Opoziţia unită are 48 de mandate. În ţară Blocul Patriotic, nostalgic, dornic de relaţii bune cu Federaţia rusă, a primit 28,25% (Transnistria şi Găgăuzia au contat ca redute), în timp ce PAS a obţinut 44,13%. În ţară, aşadar, partidele de opoziţie (Blocul Patriotic, Blocul Pro-European Alternativ, Partidul Nostru, Democraţia Acasă) au obţinut cumulat 49,54%. Preşedinta Maia Sandu a invocat cazuri de fraudă electorală, prin folosirea votului de tip carusel, precum şi alte încălcări în timpul alegerilor parlamentare, în timp ce Igor Dodon a cerut susţinătorilor săi să nu cadă pradă provocărilor celor trimişi de autorităţi pentru a destabiliza situaţia, şi cel puţin ieri se arăta predispus la a nu recunoaşte rezultatul. În general, alegerile din Republica Moldova s-au desfăşurat fără incidente majore şi cu respectarea legii, numărul observatorilor europeni fiind foarte mare. Prezenţa la vot a fost de 52,2% din totalul alegătorilor, adică şi-au exprimat votul 608.000 de cetăţeni, conform rezultatelor de pe site-ul Comisiei Electorale. Rezultatul alegerilor din Republica Moldova, unul bine pregătit în prealabil, prin prezenţa la Chişinău a liderilor europeni, consolidează apropierea de UE şi îndepărtarea de Moscova. Este un rezultat primit cu uşurare la Bruxelles şi în alte capitale europene, obligatoriu trebuie să adăugăm Bucureştiul, unde existau temeri că Moscova ar putea recâştiga un punct de sprijin într-o regiune strategic vitală, pe măsura intensificării unei campanii hibride. Despre care se vorbeşte intens. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe X că „Moldova a făcut-o din nou(…). A făcut o alegere clară: Europa, democraţie, libertate. Uşa este deschisă”. Calea spre aderare este un drum lung şi din păcate în pantă. O serie întreagă de reforme dureroase trebuie înfăptuite, rămânând nerezolvată –între altele- chestiunea Transnistriei. Multe alte probleme delicate rămân de surmontat. Campaniile de propagandă, menite să alimenteze sentimentele anti-occidentale, vor dăinui. Principala vulnerabilitate a administraţiei Maia Sandu rămâne… economia. Şi nici democraţia în înţelesurile ei reale nu se simte prea bine. Presa de opoziţie are viaţă grea, acolo unde mai respiră. În ziua alegerilor, Comisia Electorală Centrală a suspendat partidul de opoziţie Moldova Mare, şi în general problema etnicilor ruşi pare a fi tratată pe modelul Kievului. E o „moştenire” de pe vremea când Republica Moldova aparţinea ex-URSS, care complică multe discuţii.
