Doamna Elena Lasconi, candidata USR la alegerile prezidenţiale, din postura de primar al municipiului Câmpulung Muscel, excesiv de locvace, are fireşte multe idei, pe care le propagă în spaţiul public, în campania electorală. Unele banale, altele năstruşnice şi prea puţine, care ar putea reţine atenţia. Cu un CV destul de complicat, care mai degrabă o dezavantajează, distinsa doamnă vrea oricum să pară altceva decât ceea ce este. Încă nu ne-a spus că, în opinia sa, pământul „e pătrat”, dar timp ar mai fi. Joi seara, la ştirile ProTV, candidata USR la prezidenţiale şi-a dat cu părerea despre inspectoratele şcolare judeţene care ar trebui desfiinţate, pentru a „da putere (n.r. poate prerogative) şcolilor, adică consiliilor de administraţie, formate din profesori, elevi şi părinţi, plus reprezentanţii administraţiei publice locale”. O paranteză: prezenţa unui elev în consiliul de administraţie, din cota aferentă a părinţilor, este numai la licee şi şcoli postliceale (art. 128 litera d din Legea 198/2023, cu modificările ulterioare). Elena Lasconi vrea o reformă a întregului sistem de educaţie. Nici mai mult nici mai puţin. Despre competenţa doamnei respective, în materie educaţională, ştim puţine lucruri, mai exact că ar fi absolvit o facultate particulară la Deva (cu destulă dificultate) din cadrul Universităţii ecologice şi a luat licenţa la AS Bucureşti. S-a comentat pe larg bogatul său bagaj de cunoştinţe, acumulat pe durata stagiului studiilor universitare la Deva. Nimeni nu o bănuieşte, nici din curtoazie sau fidelitate faţă de partidul respectiv, de o relaţie apropiată de mediul academic, mai exact de pasiunea irepresibilă pentru carte. Dar păreri poate să aibă, ca fiecare dintre noi, care nu candidăm la alegerile prezidenţiale. Un singur amănunt uitat: şi actualul preşedinte, care fusese şef de inspectorat şcolar la Sibiu, înainte de a fi primar, şi-a început primul mandat, la Palatul Cotroceni, sub semnul proiectului „România Educată”, iar legea educaţiei a suferit corective, de la o guvernare la alta. Este legea cu cele mai multe modificări. În plus, o iniţiativă de această natură, cum ar fi desfiinţarea inspectoratelor judeţene, este o competenţă exclusiv a guvernului şi nicidecum a viitorului preşedinte, cu atribuţiile lui clar prevăzute de Constituţie. „Deciziile centralizate împiedică accesul la fondurile europene şi proiectele locale. Întregul sistem de învăţământ trebuie refăcut”. Elena Lasconi este un primar al unui municipiu, care, în urma recensământului din 2022, are o populaţie de aproximativ 27.000 de locuitori, mai mică decât a cartierului Craioviţa Nouă. Că domia sa ar avea ceva din înţelepciunea lui Spiru Haret sau a altor miniştri ai Educaţiei al căror nume dăinuie (Mircea Maliţa de pildă) nu suntem siguri. De luat în seamă este însă afirmaţia că „sistemul de educaţie este în degringoladă din cauza politicienilor, care şi-au bătut joc de el”. Doamna în cauză este din câte ştim… politician şi pe cale de consecinţă se regăseşte în fraza respectivă. Numai că, din nou, eroare: actorii reformelor învăţământului românesc (reforme structurale şi sistemice) au fost… alţii şi Mircea Platon, doctor în Istorie, fost cadru didactic la universităţi din SUA, redactor-şef la Convorbiri Literare (Iaşi) analizează argumentele reformelor continue ale învăţământului românesc, şi comentariile mele sunt de prisos. „Reforma permanentă” este ca şi „revoluţia permanentă” o moştenire a comunismului progresist, reluat ad-literam de noii progresişti globali, spre care face cu ochiul, asta e impresia noastră, şi Elena Lasconi.
