Odată cu debutul noi stagiuni artistice – vineri, 27 septembrie, cu premiera spectacolului „Familia Tot”, de Orkeny Istvan, în regia lui Bocsardi Laszlo –, Teatrul Național „Marin Sorescu” redeschide și „Întâlnirile SpectActor” – serie de dezbateri pe teme dintre cele mai diverse, în strânsă conexiune cu teatrul, inaugurată în anul 2010.
Primul invitat al sezonului autumnal este Lucian Boia – la ora actuală cel mai prolific istoric român: la numai câteva luni după precedentul său volum, „De ce e România altfel?” (2012), a publicat altul, „Sfârşitul Occidentului?” (2013), ambele aflate pe primele două locuri în topul celor mai vândute cărţi ale Editurii „Humanitas”. La Craiova, Lucian Boia va susține conferința cu tema „Gândurile unui istoric”, întâlnirea cu publicul urmând să aibă loc duminică, 13 octombrie, ora 11.00, în Sala „I.D. Sârbu” a Teatrului Național.
Moderator în dialogul craiovenilor cu reputatul istoric va fi Nicolae Coande, secretar literar al TNC. Biletele pentru eveniment s-au pus deja în vânzare la Agenția instituției. Între invitații din acest an la „Întâlnirile SpectActor” s-au mai numărat fostul președinte al României Emil Constantinescu, dramaturgul Dumitru Radu Popescu, regizorul și scenaristul Alexa Visarion, actorul Dorel Vișan și regizorul Laurențiu Damian.
Lucian Boia – născut la București, la 1 februarie 1944 – este profesor la Facultatea de Istorie a Universității din București. Opera sa, întinsă și variată, cuprinde numeroase titluri apărute în România și în Franța, precum și traduceri în engleză, germană și în alte limbi. Preocupat îndeosebi de istoria ideilor și a imaginarului, s-a remarcat atât prin lucrări teoretice privitoare la istorie („Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune”) și la imaginar („Pentru o istorie a imaginarului”), cât și prin investigarea consecventă a unei largi game de mitologii (de la viața extraterestră și sfârșitul lumii până la comunism, naționalism și democrație). A adus, de asemenea, noi interpretări privitoare la istoria Occidentului, a Franței și a Germaniei. În 1997, lucrarea sa „Istorie și mit în conștiința românească” a stârnit senzație și a rămas de atunci un punct de reper în redefinirea istoriei naționale.
