Pentru că în mai puţin de două săptămâni începe şcoala, autorităţile au decis ca anul acesta copiii să fie primiţi în unităţile de învăţământ, chiar dacă nu sunt vaccinaţi. Părinţii vor avea însă obligaţia să recupereze schemă de imunizare în 18 luni, în caz contrar riscând să fie amendaţi sau chiar să ajungă în faţă instanţei. Excepţie o fac doar copiii care au recomandări medicale să nu fie imunizaţi.
Între timp, continuă campania de vaccinare, până acum fiind imunizaţi aproape 70 de mii de copii. Dacă îşi asumă în scris refuzul vaccinării cazul va ajunge la Comisia de Vaccinare, care îl va chema pe părinte la consiliere o dată la 3 luni. Prima absenţa de la aceste şedinţe va fi sancţionată cu avertisment, dar pentru următoarele amendă este între 1.000 şi 2.500 de lei. Copiii vor fi primiţi însă la cursuri şi vor fi trimişi acasă, doar dacă izbucneşte o epidemie, pentru propria protecţie.
Amendă poate ajunge chiar şi la 10 mii de lei. Dacă la 18 luni după ce a intrat în colectivitate copilul nu a recuperat schemă de vaccinare, cazul va fi prezentat Direcţiei de Protecţie a Copilului, iar părintele poate fi acuzat de neglijare medicală. Asta înseamnă că nu a luat toate măsurile care să i asigure celui mic o stare bună de sănătate şi va răspunde în faţă instanţei. În astfel de situaţii legea prevede amenzi de până la 10 mii de lei, dar se poate ajunge şi la decăderea din drepturile părinteşti. Singură excepţie o reprezenta părinţii ai căror copii au recomandare medicală de a nu fi vaccinaţi.
Ce vaccinări sunt obligatorii
Categoriile de vaccinări obligatorii sunt: vaccinările cuprinse în calendarul naţional de vaccinare pentru copii; vaccinările impuse de situaţii epidemiologice care implică vaccinarea ca măsură de intervenţie în vederea limitării bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare; vaccinările pentru personalul medico-sanitar din unităţile sanitare publice şi private şi vaccinările pentru alt personal din unităţile publice şi private care prin natura atribuţiilor sunt expuse suplimentar la boli infecţioase sau pot reprezenta surse de infecţie care ar putea pune în pericol sănătatea publică, stabilite prin hotărâre de guvern. Răspunderea privind prezentarea copilului la vaccinare le revine părinţilor, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei care se ocupă de creşterea şi îngrijirea unui copil în baza unei măsuri de protecţie specială. În cazul vaccinării obligatorii, consimţământul pentru vaccinare se prezumă ca fiind dat, iar refuzul de vaccinare a copilului se face în scris.
Stoc de rezervă pentru vaccinuri
La data înscrierii într-o colectivitate, instituţia are obligaţia de a solicita prezentarea unei adeverinţe, emisă de către medicul de familie care are în evidenţa sa persoana respectivă, care să ateste efectuarea, respectiv neefectuarea vaccinărilor obligatorii. Antigenele vaccinale obligatorii la intrarea în colectivitate a copiilor sunt cele împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, rujeolei, rubeolei, oreionului, hepatitei B.
Proiectul legii vaccinării stabileşte constituirea unui stoc de rezervă de vaccinuri şi consumabile, cel puţin egal cu necesarul anual, cu termen de valabilitate minim 18 luni. Acest stoc urmează să fie folosit în situaţii epidemiologice speciale sau în cazul înregistrării unor discontinuităţi de aprovizionare la nivelul producătorilor. Statul român, prin Ministerul Sănătăţii, este cel care îşi asumă asigurarea condiţiilor pentru diagnosticul şi tratamentul optim al oricăror reacţii adverse ale vaccinării, precum şi compensarea oricăror efecte de durată, dacă sunt dovedite relaţiile de cauzalitate.
