Craiova se extinde: cinci străzi noi, pe harta oraşului

Cinci străzi noi au fost evidenţiate pe harta Craiovei, fiind votate, în şedinţa de joia trecută, de consilierii municipali. Arterele, care se găsesc în cartierele Plaiul Vulcăneşti şi Bariera Vâlcii, poartă numele unora dintre marile personalităţi din istoria veche a Craiovei.

La origine, este vorba de foste tarlale pe care, aşa cum se obişnuieşte, proprietarii le-au dezmembrat şi le-au vândut celor interesaţi să îşi construiască acolo case. În scurt timp, autorităţile au constatat că, în anumite zone, situate în zone din imediata apropiere a oraşului sau unele chiar la mică distanţă de centrul Craiovei, au apărut atât de multe construcţii încât familiile de acolo au nevoie să-şi identifice cumva proprietăţile. Aşa a apărut necesitatea ca arterele respective să fie evidenţiate în documentaţia cadastrală a oraşului, să poarte o denumire şi un număr, astfel încât locatarii să aibă o adresă.

Denumirile, votate şi de consilierii municipali

Fiind vorba de cinci străzi, autorităţile locale au propus Comisiei de Atribuire de Denumiri a judeţului Dolj tot atâtea denumiri, care toate au fost avizate favorabil. Propunerile au fost înaintate apoi, în şedinţa de joia trecută, consilierilor municipali pentru a fi votate. Denumirea celor cinci străzi a fost ultimul proiect pe ordinea zi, care a numărat în total nu mai puţin de 48 de puncte, şi a primit, aşa cum era de aşteptat, votul în unanimitate al aleşilor locali. Nici unul dintre aceştia nu au avut nimic de comentat legat de trasarea acestor străzi şi nici faţă de numele care le-au fost atribuite acestor străzi.

Strada Marina Ştirbei, aproape de fostul târg de săptămână

Strada Marina Ştirbei este amplasată în spatele fostului târg de pe strada Caracal. Marina Ştirbei este cunoscută ca una dintre primele femei-pilot din România, pasiunea sa uriaşă pentru zbor şi dragostea de ţară au dus la crearea unei legende numite Escadrila Albă. A fost fiica prinţului George Ştirbei şi nepoata lui George Valentin Bibescu. S-a născut la Viena, pe 19 martie 1912, iar pasiunea pentru zbor şi-a descoperit-o în România, însă din cauza prejudecăţilor vremii, a avut mult de luptat până să ajungă să piloteze un avion. 

Strada Dinu C. Giurăscu, în apropiere de Drumul Muntenilor

Strada Dinu C. Giurăscu este situată în apropierea Drumului Muntenilor. Dinu C. Giurăscu a fost un istoric şi politician român, membru titular (din 2001) al Academiei Române, deputat în Parlamentul României şi vicepreşedinte al Partidului Conservator. Cetăţean de onoare al Craiovei din anul 1997, profesorul Dinu C. Giurescu a donat întregul său fond de carte Bibliotecii „Alexandru şi Aristia Aman“, în anul 2013.

Strada Paulina Vorvoreanu, în Plaiul Vulcăneşti

Strada Paulina Vorvoreanu este situată în Plaiul Vulcăneşti. Născută în Craiova, la 8 septembrie 1854, Paulina a fost al doilea copil al familiei Constantin şi Angheliţa Vrăbiescu. Paulina Vrăbiescu s-a căsătorit la 18 ani cu Gogu Vorvoreanu, mare latifundiar şi fost primar al Craiovei. Căsătoria a fost oficiată în Biserica „Sfinţii Arhangheli“, lăcaş de care familia avea să îşi lege numele prin numeroase acte de caritate. Au locuit împreună în Casa Vorvoreanu (actualul Palat Mitropolitan din Craiova), situată pe strada Fraţii Buzeşti, nr. 10. Tot în Plaiul Vulcăneşti este situată şi strada General Gheorghe Angelescu, în zona Staţiunii de Cercetare Şimnic. Angelescu a fost ofiţer de infanterie. A primit gradul de colonel în anul 1870, iar pe cel de general în anul 1877. A fost comandant al Diviziei 3 Infanterie în Războiul pentru Independenţă.

Strada Doamna Elina, în cartierul Bariera Vâlcii

Cea de-a cincea stradă poartă numele Doamna Elina, fiind situată în zona Bariera Vâlcii. Născută Năsturel Herescu, soră a cărturarului Udrişte Năsturel, Elina se căsătoreşte cu Matei Basarab în 1612, devenind Doamnă a Ţării Româneşti odată cu urcarea pe tron a soţului sau, în 1632. Considerată una dintre cele mai cultivate femei ale timpurilor sale, putând citi şi scrie în slavonă, latină şi greacă, pasionată de istorie şi artă, Doamna Elina Basarab a rămas în istorie ca patroană a literaturii româneşti. Alături de Matei Basarab a contribuit la ctitorirea şi înzestrarea a numeroase lăcaşuri de cult, între acestea numărându-se şi Biserica „Sfântul Dumitru“ din Craiova, astăzi Catedrala Mitropolitană.