Autorităţile judeţene şi locale au sărbătorit, ieri, alături de craioveni, Ziua Imnului Naţional al României. Cel mai impresionant moment a fost chiar intonarea Imnului „Deşteaptă-te, române!”, care a răsunat în Piaţa Tricolorului, din imediata apropiere a Teatrului Naţional „Marin Sorescu”.
Festivităţile dedicate Zilei Imnului Naţional al României au început de dimineaţă, la ora 9.00, când un sobor de preoţi a oficiat o slujbă religioasă în Piaţa Tricolorului, în prezenţa oficialităţilor judeţene şi locale. A urmat apoi momentul alocuţiunilor rostite de oficialităţi.
«Sunt onorat să particip la Ziua Imnului Naţional al României, o manifestare cu profunde semnificaţii, care vorbeşte despre responsabilitate, devotament şi putere de sacrificiu. Constituţia României consfinţeşte Imnul de Stat drept unul dintre însemnele importante ale naţiunii noastre, un simbol pe care astăzi suntem chemaţi să-l sărbătorim şi să ne manifestăm întregul nostru respect. “Deşteaptă-te, române!” este imperativul care a însufleţit eforturile înaintaşilor noştri pentru câştigarea neatârnării, rămânând prin profunzimea lui un act testamentar al voinţei naţionale pentru unitate, o moştenire pe care suntem obligaţi să o ducem mai departe. Izvorât din zăvoiul Vâlcii, cântecul care a făcut mai întâi să răsune voinţa revoluţionarilor paşoptişti a traversat impetuos timpul, purtându-şi mesajul de curaj şi fermitate în toate evenimente însemnate care ne-au marcat istoria. Ziua Imnului Naţional este un apel la propria noastră identitate, dar şi un bun prilej pentru rememora şi evoca faptele de vitejie ale eroilor neamului, ale celor care au făcut posibilă reuşita unui deziderat de veacuri al românilor de pretutindeni. În această zi de adâncă solemnitate, doresc, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean, să adresez tuturor doljenilor urări de sănătate şi fericire, invitându-i să cinstească Imnul Naţional al României şi prin el unele dintre cele mai strălucite pagini de glorie ale propriului trecut», a declarat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj.
“Celebrăm simbolul naţional al tuturor românilor”
Autorităţile locale au fost reprezentate de viceprimarul Craiovei, Cristina Calangiu, care a spus că Ziua Imnului Naţional “are o însemnătate deosebită pentru poporul român”. «Ziua Imnului Naţional are o însemnătate deosebită pentru poporul român. În această zi celebrăm atât simbolul Revoluţiei române de la 1848, cât şi simbolul naţional al tuturor românilor în care se reflectă spiritul poporului nostru. “Deşteaptă-te, române!” devine Imnul Naţional al României începând cu anul 1990, dar le-a fost alături românilor încă din anul 1848 de-a lungul momentelor cruciale ale istoriei, insuflându-le acestora curaj, spirit patriotic şi năzuinţă pentru libertate. Versurile exprimă îndemnul la deşteptare naţională, la luptă împotriva tiraniei, reflectând totodată respectul pentru eroii neamului, mândria faţă de originea noastră latină, precum şi dorinţa fierbinte de a apărare a identităţii naţionale şi de realizare a idealului naţional. Imnul Naţional “Deşteaptă-te, române!”, expresie a libertăţii, unităţii şi independenţei naţionale, rămâne dovada vie a mândriei de a fi român. La mulţi ani!», a afirmat viceprimarul Craiovei, Cristina Calangiu.
Imnul, cântat în cor de oficialităţi şi craioveni
Cel mai emoţionant moment al zilei a fost însă intonarea Imnului Naţional al României. Atât reprezentanţii autorităţilor, cât şi puţinii craioveni care au fost prezenţi la manifestări au dat curs invitaţiei adresate de a cânta împreună versurile Imnului Naţional, astfel că primele strofe din „Deşteaptă-te, române!” s-au auzit răsunând într-un singur glas. Manifestarea s-a încheiat cu un moment muzical, oferit de fanfara Garnizoanei Craiova, precum şi cu o paradă militară a detaşamentului de onoare, compus din două plutoane din cadrul Grupării de Jandarmi Mobile Craiova şi din cadrul Batalionului 26 Infanterie „Neagoe Basarab”.
În urmă cu 166 de ani se auzea pentru prima dată, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, „Deşteaptă-te, române!”, care avea să devină imnul revoluţiei paşoptiste. La originea sa se află poemul patriotic „Un răsunet” al lui Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. La doar câteva zile poemul a fost pus pe note de Anton Pann. Datorită mesajului energic şi mobilizator, imul a câştigat instantaneu aprecierea românilor, însoţind numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti pentru drepturi naţionale. Ulterior el şi-a păstrat valoarea în conştiinţa colectivă, insuflându-le curaj românilor în timpul momentelor cruciale de-a lungul Războiului de Independentă (1877-1878), al primului şi celui de-al Doilea Război Mondial. “Deşteaptă-te, române!” a fost interzis, alături de alte marşuri şi cântece patriotice, imediat după instaurarea deplinei dictaturi comuniste, la 30 decembrie 1947, când regele Mihai I a fost forţat să abdice. În 1989 s-a auzit din nou pe străzi, însoţind revoluţionarii, iar imediat după revoluţie a fost ales drept Imn Naţional al României, consacrat prin Constituţia din 1991.
