Multe, dacă nu majoritatea declaraţiilor preşedintelui american Donald Trump nu sunt bine primite în Europa, şi asta o vedem aproape zilnic. Unele pe bună dreptate, altele fiindcă vin de la… Donald Trump, în relaţii reci, ca să folosim un eufemism, cu Bruxelles-ul. Trimistul preşedintelui american pentru Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că îngrijorarea Rusiei faţă de extinderea NATO către est este justificată, iar SUA nu doresc ca Ucraina să adere la Alianţa nord-atlantică. „Am spus clar că pentru noi aderarea Ucrainei la NATO nu este pe masă şi nu suntem singurul stat care afirmă asta, ştiţi probabil, aş putea să vă dau alte 4 ţări din NATO care spun acelaşi lucru, iar pentru aderare e nevoie de acordul tuturor celor 32 de stat. E doar una dintre problemele pe care Rusia le ridică”. E o cerinţă imperativă a Moscovei, în perspectiva discuţiilor de pace. Kellogg a mai spus că secvenţierea negocierilor de pace ar include o tentativă de a fuziona cele două memorandumuri redactate separat de Ucraina şi Rusia, într-un singur document de discuţii programate luni la Istanbul în Turcia. În premieră, consilieri pentru securitate naţională din Germania, Franţa şi Marea Britanie se vor alătura discuţiilor privind memorandumul, împreună cu cei din SUA. Preşedintele Donald Trump i-ar fi dat omologului său rus Vladimir Putin un termen-limită de două săptămâni, ceea ce n-a plăcut deloc liderului rus. Delegaţia rusă la cea de a doua rundă de discuţii de la Istanbul va avea aceeaşi componenţă, ca şi în prima rundă. Ca un detaliu, secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat joi că posibilitatea unor discuţii directe între delegaţiile Ucrainei şi Rusiei la Istanbul, săptămâna viitoare, este motivul pentru care Donald Trump acordă un timp suplimentar, înainte de a lua în considerare o schimbare de strategie. Recent, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat pentru canalul WDR că Marea Britanie, Franţa, SUA şi Germania ar fi ridicat reticenţele privind utilizarea rachetelor germane Taurus, care pot lovi ţinte de pe teritoriul rus. Germania va finanţa producţia de sisteme de arme cu rază lungă de acţiune în Ucraina pe viitor, o informaţie destul de ambiguă. Imediat ruşii au ameninţat cu Iskander şi Oreshnik, ceea ce nu e altceva decât o adevărată nebunie. Oricare ar fi succesele lui Donald Trump, dacă există vreunul, de la revenirea la Casa Albă, se conturează în schimb un eşec major, în epopeea visată de cel care vrea ca America să se simtă din nou grozavă: Ucraina. Un pariu pierzător, până acum. Se spune că Donald Trump a încercat fără succes, deşi a făcut diligenţe, să îl convingă pe Vladimir Putin să participe la discuţii, cu promisiuni ademenitoare făcute Kremlinului, rămânând precuat în aprobarea unui proiect de lege privind sanţiunile secundare susţinute de o majoritate bi-partizană în Senat, nesigure că ar fi suficiente pentru a-l forţa pe Putin să intre în discuţile de pace aşteptate. Se spune că forţele ruse intenţionează să stabilească o zonă-tampon cât mai largă în regiunile Belgorod şi Harkov. Şi această zonă-tampon va ocupa… toată Ucraina, dacă ajutorul dat Kievului continuă, a afirmat vicepreşedintele Consiliului de Securitate, Dmitri Medvedev. Pe de altă parte, Moscova rămâne iritată la ameninţările cu care este bombardată: Bloomberg relatează că UE, în cadrul rundei de sancţiuni împotriva Rusiei, intenţionează să deconecteze peste 20 de bănci de la sistemul SWIFT şi a interzis refacerea conductei de gaze Nord Stream II. Până acum reprezentanţii Europei, pe care i-am menţionat, fuseseră excluşi de la orice dialog privind războiul din Ucraina. Cum nu se doresc retrogradaţi pe un plan secund, asistăm la o nouă fază diplomatică. Care va fi aportul lor, în negocierile de la Istanbul vom vedea.
