O decizie concisă a Kremlinului, comunicată presei de purtătorul de cuvânt Dmitri Peşkov, suna aşa: „Prioritatea actuală este menţinerea discuţiilor directe între Rusia şi Ucraina. S-a propus ca acestea să continue luni la Istanbul”. La rândul său, şeful diplomaţiei de la Moscova, Serghei Lavrov, declarase încă de miercuri că delegaţia rusă, condusă de consilierul prezidenţial Vladimir Medinski, este pregătită să prezinte delegaţiei ucrainiene, pe 2 iunie, la Istanbul, memorandumul Rusiei (un proiect al foii de parcurs) privind modalitatea de abordare a cauzelor care stau la baza crizei. Mai mult, ministrul ucrainian al Apărării, Rustem Umerov, care a condus delegaţia Kievului la prima rundă de discuţii, a declarat că s-a trimis părţii ruse un document în care este prezentată poziţia cu privire la un armistiţiu. Ceea ce a survenit, ca o noutate, în toată această imensă frământare, lipsită de orice azimut, este declaraţia preşedintelui american Donald Trump, care şi-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni, atât cu Vladimir Putin cât şi cu Volodimir Zelenski, după cum a declarat reporterilor: „Dacă este necesar o voi face”. Asta după ce, într-o declaraţie anterioară, cu reporterii acreditaţi la Casa Albă, afirmase că ia în considerare o nouă rundă de sancţiuni zdrobitoare împotriva Rusiei. Până acum şi-a exprimat sistematic reticenţa faţă de un asemenea demers, convins că ar dăuna oricărui acord. O modalitate de reconciliere, armonizare a proiectelor de memorandumuri rus şi ucrainian, pentru a insufla un plus de încredere în negocieri, rămâne de urmărit. Ceea ce a răzbătut în spaţiul public şi e credibil, preluat fiind şi de Reuters, este următorul lucru: partea rusă solicită un angajament scris, obligatoriu, privind ne-extinderea NATO spre est, astfel încât Ucraina, R. Moldova şi Georgia să nu se alăture Alianţei. Linie roşie. Neutralitatea Ucrainei, protecţia populaţiei vorbitoare de limba rusă, a Bisericii Ortodoxe, ridicarea sancţiunilor anti-ruse şi rezolvarea problemei activelor îngheţate, constituie alte condiţii pe care partea rusă le invocă. Printre altele. Mai mulţi analişti au remarcat însă faptul că atât declaraţia şefului diplomaţiei ruse, şi nici alte declaraţii din partea rusă, nu menţionează soarta părţilor din noile regiuni ruseşti care se află sub controlul forţelor armate ucrainiene. Rusia ar putea accepta chiar concesii în ceea ce priveşte Zaporojie şi Herson, care ar putea rămâne părţi ale Ucrainei. În cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus Serghei Lavrov, secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Moscovei să negocieze „cu bună credinţă, aceasta fiind singura modalitate de a pune capăt războiului”. Să mai reţinem şi faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut Rusiei şi Ucrainei să nu închidă uşa dialogului, exprimându-şi speranţa că discuţiile se vor relua luni la Istanbul, după ce ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, primit luni la Moscova de Vladimir Putin şi Serghei Lavrov, urma să-l întâlnească pe Zelenski, ieri, la Kiev. Fireşte nu este clar şi nici cert ce se va întâmpla: Zelenski are de partea sa „Coaliţia celor dispuşi”, a căror primă iniţiativă a eşuat. Emmanuel Macron, Friedrich Merz, Keir Starmer şi Donald Tusk continuă să susţină, în felul lor, demersurile privind o pace dreaptă şi durabilă pentru Kiev. Oricum ceva, care nu rezonează cu intenţiile Moscovei, şi nici cu demersurile Washingtonului.
