Se discută puţin, ca să nu spunem deloc, despre alegerile europarlamentare (lipsesc până şi panourile publicitare), care se organizează concomitent, în premieră, cu alegerile locale, acestea din urmă cu plusul lor de interes, la nivelul fiecărei comunităţi. Ceea ce ştim, cu titlu informativ, este că tot în premieră alianţa PSD-PNL va figura pe o listă comună şi potrivit unui sondaj, realizat de INSCOP, s-ar afla pe primul loc, urmată fiind de Alianţa Dreapta Unită (USR-PMP-FD) şi AUR. Partidele mici care au depus liste pentru alegerile europarlamentare sunt creditate cu scoruri foarte slabe, ceea ce este într-un fel firesc, deşi nu este exclus ca în ultimele 10 zile, care au mai rămas, dinamica să sufere modificări. Un factor care trebuie neapărat luat în calcul este şi votul diasporei, acesta putând influenţa scorul final al fiecărui actor politic. Este evident că şi în Dolj, unde atât PSD cât şi PNL au structuri organizatorice viabile şi domină scena politică, lista comună de candidaţi să facă împreună un scor bun, graţie şi unei participări la vot ridicată, datorată faptului că sunt organizate concomitent cu localele. În plus, pe lista europarlamentarilor, pe poziţii eligibile se află liderul social-democraţilor doljeni, Claudiu Manda. Există însă riscul ca având atâtea liste (primari, consilii locale, consiliu judeţean, preşedinte Consiliu Judeţean, europarlamentari) deci 5 urne, alegătorul să ştampileze anapoda, şi nu din intenţie. Fiecare cabină de vot va avea propria „tuşieră”. La nivelul Uniunii Europene îngrijorarea este la cote ridicate, dată fiind ofensiva dreptei populiste sau extremei-drepte, potrivit unor comentatori, în Franţa, Italia, Ţările de Jos, Ungaria, Austria, care se plasează în sondaje extrem de avantajos. Şi unul dintre motive este şi războiul din Ucraina, încât pe un slogan al Partidului Libertăţii (FPO) din Austria se poate citi „opriţi nebunia UE”, fotografia, preluată de France24, înfăţişând-o pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen şi Volodimir Zelenski, îmbrăţişaţi, flancaţi, pe un fundal în ruine de un tun, elicoptere, o seringă, turbine eoliene şi o barcă de migranţi. Toate partidele vorbesc de o eficientizare a UE, readucerea competenţelor în parlamentele statelor membre. Vor fi marcate alegerile europarlamentare de explozia votului eurosceptic? Greu de dat un răspuns tranşant. Dacă în urmă cu 20 de ani euroscepticii abia depăşeau 5% din voturi, de atunci scorul lor s-a triplat. Pentru premierul ungar Viktor Orban alegerile din 9 iunie a.c. sunt o alegere crucială între război şi pace. Poziţia lui, pe scena europeană, este bine cunoscută. Organizarea UE, împărţită în special, între Comisia Europeană, Parlament şi Consiliul UE, destul de complexă, rămâne pentru nu puţini alegători neinteligibilă. Ca o regulă generală, iniţiativa legislativă aparţine Comisiei Europene, care prezintă o propunere Consiliului UE, în care se regăsesc reprezentanţii Executivelor statelor membre, şi Parlamentului European. Pentru ca o propunere legislativă să aibă succes, deputaţii europeni şi Consiliul trebuie să ajungă la un acord asupra conţinutului textului. Asta teoretic. Dacă nu există acord, propunerea legislativă nu este adoptată şi textul respins. Parlamentul European trebuie să-şi dea doar acordul. Se discută puţin, chiar foarte puţin, în statele membre UE, despre „calitatea” prestaţiei actualului Executiv european, prezidat de Ursula von der Leyen, care nu mai pare în graţiile multor lideri europeni. În ultimul moment, în măsura în care informaţia este veridică, au apărut suspiciuni de ingerinţă rusă, fiind efectuate percheziţii la Parlamentul European de la Bruxelles şi Strasbourg, în afacerea „Vocea Europei”. Oricum, una peste alta, alegerile europarlamentare 2024, cu miza lor, sunt cu totul şi cu totul speciale. Şi asta vom vedea în curând.
