„Carmina Burana” – show grandios de muzică și dans, cu peste 350 de artiști, în centrul Craiovei

0
69

85 de instrumentiști, 90 de coriști și 120 de dansatori pe două scene mobile, trupe de dans sportiv, circ și teatru, artiști pe tiroliană, cascadori, gărzi stând de strajă cu făclii aprinse, cai de cavalerie, focuri de artificii și un elicopter care va survola cerul și va împrăștia 10.000 de flyere ce vor promova Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021.

Pe scurt, aceasta este scenariul propus de Opera Română şi Primăria Craiova pentru „Carmina Burana”, ampla cantată scenică a compozitorului Carl Orff bazată pe melodii şi texte medievale, una dintre cele mai cunoscute și cântate partituri din toate timpurile. Grandiosul spectacol, în concepția regizorului-coregraf Francisc Valkay și sub conducerea muzicală a dirijorului David Crescenzi (Italia), se va desfășura duminică, 1 iunie, de la ora 22.00, în Piața „Mihai Viteazul”, în încheierea celei de-a XVIII-a ediție a Zilelor Craiovei.  „Cred că este cel mai important proiect al Operei Române Craiova din istoria ei, fără a folosi cuvinte prea mari”, declară managerul Antoniu Zamfir.

Peste 20.000 de craioveni sunt așteptați la eveniment, accesul publicului fiind liber. Instituția a pus însă în vânzare, la prețul de 30 de lei, și un număr limitat de bilete, pentru 200 de scaune care vor fi amplasate chiar în fața scenelor. În lojă se vor afla reprezentanţi ai Casei Regale a României, precum şi personalităţi ale vieţii cultural-artistice şi politice.

Celebră deopotrivă în săli de concert şi pe scene rock

Cântece de slavă închinate primăverii şi vieţii, versuri satirice adeseori indecente şi erotice, cântece de petrecere, dansuri pe o ritmică viguroasă… De la prima sa audiție (8 iunie 1937, Frankfurt am Main) şi până în prezent, „Carmina Burana”, capodopera muzicianului german Carl Orff, se bucură de o celebritate fără precedent. Astăzi se află în repertoriile tuturor instituţiilor importante de muzică şi spectacol, de fiecare dată sălile dovedindu-se neîncăpătoare pentru publicul fascinat de forța expresivă a partiturii.

Lucrarea este scrisă pentru un ansamblu impozant, fiind gândită ca o operă în care muzica trebuie să fie însoţită de mişcare sau proiecţii. Cel mai adesea, este prezentată sub forma cantatei, în concert. În lume, numeroşi artişti au transpus în scenă imnul profan al textelor scrise în latină, germană medievală şi franceză veche şi muzica puternică a lui Orff. „Carmina Burana” a fost folosită ca intro sau ca final în concerte ale unor artiști de renume, precum „The Doors” (clăparul Ray Manzarek, unul dintre membrii fondatori ai renumitei trupe rock conduse de Jim Morisson, chiar a prelucrat-o în stil propriu, în anii ’80) sau Michael Jackson.

La Craiova, a fost prezentată în ultimii ani de nenumărate ori, atât pe scena Filarmonicii „Oltenia”, cât și pe cea a Operei Române, făcând mereu săli pline, grație, deopotrivă, vitalității interpretărilor și bogăției de nuanțe a compoziției. De această dată, publicului îi este propus un spectacolul conceput într-un stil modern, cu jocuri de lumini şi efecte speciale, sincronizate cu muzica.

Inspirați de concertul „Rock Simfonic”, vor să ofere „evenimentul muzical al anului în Oltenia”

«Ideea spectacolului mi-a încolțit anul trecut, când Filarmonica „Oltenia” a organizat în cadrul Zilelor Craiovei acel concert „Rock Simfonic” din centrul orașului. Chiar de-atunci am propus ca în următorul an, 2014, Opera Română Craiova să organizeze un spectacol de o amploare deosebită. Știind potențialul muzical-coregrafic al lucrării „Carmina Burana”, am considerat că este cea mai potrivită să o prezentăm publicului cu prilejul Zilelor Municipiului Craiova», declară Antoniu Zamfir, managerul instituției.

Repetițiile au început în urmă cu câteva săptămâni, ultimele detalii fiind puse la punct, zilele acestea, la Centrul Multifuncțional din Romanești, unde spațiul este mai generos cu adevărata desfășurare de forțe artistice. Căci peste 350 de artiști sunt angrenați în spectacol plus personalul tehnic – aproximativ 50 de oameni pentru care emoţiile sunt la fel de mari, pentru că sunetul, imaginile ori sincronizarea momentelor trebuie să iasă perfect în seara reprezentaţiei. Una care se vrea de neuitat pentru craioveni, care va încheia fastuos ediţia din acest an a Zilelor orașului şi, totodată, va puncta în competiţia pentru câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană.

Partitura, la mâna dirijorului italian David Crescenzi

Textele medievale ale cantatei profane „Carmina Burana” vor fi narate cu mijloace ale mai multor arte, astfel că pe cele două scene mobile care vor fi amplasate în Piața „Mihai Viteazul” își vor da întâlnire aproximativ 85 de instrumentiști și 90 de coriști – artiști ai Operei Române Craiova și colaboratori  de la Filarmonica „Oltenia” şi din țară. Soliștilor Diana Țugui, Alessandro Carmignani (Italia), Ștefan Ignat (București) li se vor alătura Orchestra, Corul și Baletul Operei craiovene, Corul de Copii al Liceului de Arte „Marin Sorescu” și cel al Școlii Generale nr. 39 „Nicolae Bălcescu”, iar conducerea muzicală va fi încredințată dirijorului David Crescenzi (Italia).

Artist prezent pe scene internaționale în tripla sa ipostază de pianist, dirijor de cor și orchestră, David Crescenzi este absolvent al Conservatorului din Pesaro, urmând apoi studii de specializare la Conservatorul „Giuseppe Verdi” din Milano. În prezent, este colaborator permanent al Operei Române din Timișoara, alături de care a efectuat și două turnee în Quatar, în anii 2002 și 2003.

Spectaculos foc de artificii pe acordurile „O, Fortuna!”

Pe lângă muzicieni şi cei aproximativ 120 de dansatori, spectacolul va apela şi la actori, trupe de dans sportiv și de circ, cascadori, artiști care își vor croi drum către scenă cu ajutorul unei tiroliene poziționate pe centrul comercial „Mercur”. «Vor întregi reprezentaţia aproximativ 20 de figuranți – angajaţi ai unei firme de pază şi protecţie din Craiova –, care vor schimba gărzile purtând în mâini făclii aprinse. Vom avea și cavalerie – șase cai de rasă, dresați, cu călăreți, care vor încercui cele două scene într-un pas de paradă, în ritmul muzicii lui Carl Orff», a dezvăluit managerul Antoniu Zamfir.

Spre finalul spectacolului muzical-coregrafic, pe acordurile „O, Fortuna!” – una dintre cele mai cunoscute pagini vocal-simfonice din istoria muzicii, recunoscută de milioane de ascultători –, craiovenii vor mai avea parte de o surpriză: un elicopter va survola Piața „Mihai Viteazul”, dinspre Primărie spre Prefectură. După un stop-cadru deasupra scenelor, aparatul de zbor – închiriat de la o firmă din București – va împrăștia din aer nu mai puțin de 10.000 de flayere cu însemnele Asociației „Craiova – Capitală Cultural Europeană 2021” și cu cele ale Operei Române Craiova. Show-ul va fi încheiat după mai puțin de o oră și jumătate, cu un spectaculos foc de artificii.

Cel puțin 20.000 de persoane sunt aşteptate la spectacol

Ținând cont că reprezentația cu „Carmina Burana” va fi precedată, la ora 20.00, de un concert jazz care, de asemenea, va antrena publicul, de faptul că Zilele Craiovei mereu îi scot din case în număr mare pe craioveni, ca și de frumusețea muzicii lui Carl Orff și de ineditul evenimentului, organizatorii așteaptă duminică seara în Piața „Mihai Viteazul” cel puțin 20.000 de persoane, îndeosebi tineri. «Am emoții cu atât mai mult la acest proiect, pentru că implică foarte mulți factori. Avem nevoie de o sincronizare perfectă între toate momentele!», mărturisește Zamfir.

Convingerea managerului Operei Române Craiova este că spectacolul „Carmina Burana” din 1 iunie reprezintă „cel mai important proiect al instituției din istoria ei, fără o folosi cuvinte prea mari” şi, totodată, „un eveniment artistic de înaltă ținută organizat de Craiova”. „Să nu uităm că în anii precedenți au venit aici artiști și formații de top. Dar o așa complexitate şi amploare, cu două scene şi tot ce înseamnă această mixtură între muzică, dans, teatru, efecte speciale, nu a avut niciun eveniment. Noi l-am numi, fără teama de a greși, evenimentul muzical al anului în Oltenia», a adăugat Antoniu Zamfir.

***

Accesul publicului la spectacol va fi liber. Nu însă și în zona amenajată cu scaune în faţa scenelor, unde intrarea se va face pe bază de bilete. Acestea se găsesc la vânzare, la preţul de 30 de lei, la Agenţia Operei, din strada „Ion Maiorescu” nr. 2 (telefon 0351/442.471), deschisă astăzi între orele 9.00-13.00 și sâmbătă de la 10.00 la 12.00.

 

Cantată scenică de amploare, „Carmina Burana” se bazează pe melodii şi texte medievale din secolele al XII-lea – al XIII-lea, descoperite în manuscris (Codex Buranus), într-o mănăstire benedictină din regiunea Alpilor bavarezi, în anul 1803, de Christoph von Artein, şi publicate într-o culegere, în 1847. Originea numelui devenit celebru, „Carmina Burana”, i se atribuie primului editor modern al textului, filologul german Johann Andreas Schmeller, prin latinizarea numelui german al mănăstirii benedictine – Benediktbeuern. Autorii textelor (călugări, filosofi, poeţi, oameni de rând) vorbesc în versurile lor, într-un mod naiv, despre natură, dans, viaţă şi dragoste: cântece de slavă închinate primăverii şi vieţii, versuri satirice adeseori indecente şi erotice, cântece de petrecere, dansuri pe o ritmică viguroasă. Subintitulată „Cantiones profanae cantoribus et choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis” („Cântece profane pentru solişti şi cor cu acompaniament instrumental şi tablouri magice”), lucrarea valorizează limba autentică a manuscriselor medievale – latina vulgară, germana şi franceza – şi este scrisă pentru un ansamblu impozant: trei solişti (soprană, tenor, bariton), cor mixt, cor de copii, o amplă partidă de suflători, orchestră de coarde şi numeroase instrumente de percuţie. Pentru a populariza mai uşor lucrarea, Carl Orff a realizat şi o versiune cu două piane şi o amplă secţie de percuţie.