Consiliul pentru Afaceri Generale a început ieri negocierile, în detaliu, pentru viitoarele politici de finanţare ale UE, în special cea de coeziune şi cea agricolă, din bugetul pentru 2014 – 2020. Cele mai dificile negociere se referă la contribuțiile financiare ale fiecărui stat membru în parte, cu mari rezerve din partea statelor net contributoare de a da mai mult la viitorul buget al UE. De asemenea, apar o serie de noi condiţii pentru fiecare stat membru în a obţine bani de la Uniune.
Pentru bugetul pe 2013, de la care încep calculele pentru viitoarea programare financiară, comisarul european pentru programare financiară, Janusz Lewandowski, a anunţat îngheţarea creditelor de angajament şi o creştere a creditelor de plată cu 6,8%. Comisarul pentru buget a precizat că este, practic, 95% buget pentru cetăţeni europeni şi 5% sunt cheltuieli administrative. În termeni reali, proiectul de buget pentru 2013 se ridică la 150,9 miliarde de euro în angajamente, o creștere de 2% faţă de anul acesta, în conformitate cu rata inflaţiei.
Marile state contributoare, printre care Franţa şi Germania, au cerut îngheţarea cheltuielilor. Ulterior, nouă state membre (ţările nordice, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Austria) au trimis Comisiei Europene o scrisoare comună, în care au spus că, din punctul lor de vedere, viitorul buget multianual este prea mare şi trebuie redus, odată cu acesta reducându-se şi contribuţiile lor la bugetul european. Statele net primitoare, printre care şi România, se opun categoric oricărei micşorări a contribuţiei naţionale, mai ales pentru că ar fi afectate de alocările prin politica de coeziune.
Cele mai importante negocieri sunt pe cele două politici, cea de coeziune şi cea agricolă comună, care au, fiecare, cel putin o treime din bugetul UE.
Viitoarele reguli de folosire a banilor din bugetul UE prin politica de coeziune ţin cont de experienţele din actuala perioadă de programare şi de nevoile de finanţare generate de criză, astfel că, la pachet cu fondurile viitoare, vin şi constrîngerile bugetare. UE va avea posibilitatea să redirecţioneze banii dacă în evaluările planurilor naţionale constată că anumite politici nu sunt eficiente, ba, mai mult, poate suspenda plata unor sume importante pentru statele indisciplinate. Viitoarele reguli prevăd şi posibilitatea măririi cuantumului plăţilor pentru un stat membru care se confruntă cu probleme bugetare temporare şi una dintre variante se referă la posibilitatea creşterii cu 10 puncte procentuale a ratei de cofinanţare în cazul în care un stat membru beneficiază de asistenţă financiară externă, reducându-se, astfel, eforturile din partea bugetelor naţionale, menţinându-se, în acelaşi timp, acelaşi nivel global al finanţării UE.
