Biblioteca Judeţeană “Aman”: concurs şi expoziţie de carte, de Zilele “Elena Farago”

0
209

Ieri, în cadrul Zilelor “Elena Farago”, organizate de Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”, cu prilejul împlinirii a 133 de ani de la naşterea poetei, a avut loc a VIII-a ediţie a competiţiei interjudeţene “Elena Farago – Poezia copilăriei”, în care echipaje de copii din şase judeţe s-au întrecut în cunoştinţe despre viaţa şi activitatea literară a poetei, dar au fost supuşi şi la probe de compunere narativă, recitare, artă plastică şi paint, prin care au redat versuri din creaţia sa literară. Concursul a fost urmat de vernisajul expoziţiei de carte «Elena Farago în colecţiile Bibliotecii Judeţene „Aman”».

«La concursul de azi participă elevi de la cluburi de copii şi instituţii de învăţământ din şase judeţe: Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Mehedinţi, Argeş, dar şi Bucureşti. Sunt şase echipaje, cu câte cinci membri, care vor avea mai multe probe: literatură, compunere narativă, recitare, artă plastică şi paint, toate activităţile centrându-se în jurul activităţii literare a Elenei Farago. Am pregătit şi premii pentru ei», a declarat purtătorul de cuvânt al Bibliotecii “Alexandru şi Aristia Aman”, Nicoleta Traşcă. S-au acordat premii la fiecare probă, dar Trofeul “Elena Farago” a mers la echipajul de la Palatul Copiilor din Craiova, alcătuit din elevi de clasa a IV-a.

Expoziţie omagială a operei Elenei Farago

În Casa Memorială a Elenei Farago este organizată o expoziţie permanentă care cuprinde aproape 400 de exponate: documente originale, fotocopii, fotografii de familie, corespondenţă, piese de mobilier, obiecte personale ale poetei. Cu prilejul împlinirii a 133 de ani de la naşterea sa, cele mai importante opere au fost selectate pentru o expoziţie omagială alcătuită din mai multe secţiuni, prin care se evidenţiază momentele importante din activitatea literară a Elenei Farago, dar şi reflectări ale operei sale în publicaţiile şi scrierile critice ale vremii. Este vorba despre secţiunea de „Biografie” – în cadrul căreia se află Enciclopedia ”Cugetarea”, dar şi alte dicţionare importante ale vremii – “Dicţionarul de pseudonime”, în care se regăsesc atât numele, cât şi pseudonimele cu care s-a semnat de-a lungul timpului (Fatma, Andaluza). În sectorul “Carte cu autograf” sunt expuse cărţi ce poartă amprenta scripturală a poetei. Dintre operele semnate de Elena Farago sunt expuse volume de poezii printre care “Din taina vechilor răspântii”, “Căţeluşul şchiop” sau “Nu mi-am plecat genunchii”, proză – “Ziarul unui motan”, dar şi traduceri şi corespondenţe. Printre exponate se numără volumul premiat de Academia Română „Traduceri libere” şi o scrisoare originală adresată de Felix Aderca Elenei Farago, alături de răspunsul acesteia. În ceea ce priveşte criticile literare ale operei Elenei Farago, George Călinescu, în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”, remarcă valoarea poeziei, alături de acesta şi alţi critici cu renume: Dumitru Murăraşu, Constantin Ciopraga, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Constantin Şaban Făgeţel. În cadrul acestei rubrici, apare şi o monografie aproape completă cu date biografice, scrisori şi alte documente inedite ale Elenei Farago, aparţinând lui Constantin D. Papastate. Numele Elenei Farago este strâns legat de publicaţii importante precum: “Ramuri”, “Arhivele Olteniei” sau “Neamul românesc”, condus de Nicolae Iorga, de asemenea incluse în expoziţie.

Elena Farago

Născută pe 29 martie 1878, la Bârlad, judeţul Vaslui, dar stabilită în Craiova în anul 1907, Elena Farago a fost prinsă de evenimentele răscoalei ţărăneşti, în care s-a implicat afiliindu-se la mişcarea ţărănească, fapt pentru care a fost arestată şi eliberată doar la intervenţia lui Nicolae Iorga. În 1898 publică primul reportaj, sub pseudonimul „Fatma”, iar câţiva ani mai târziu, în 1902, publică şi prima poezie, „Gândul trudiţilor”, în ziarul „România muncitoare”.  Peste alţi patru ani, în 1906, Elena Farago debutează şi editorial, odată cu apariţia primei sale cărţi de poezie, intitulată “Versuri”. Volumul, scris la îndemnul lui Nicolae Iorga, a apărut la Editura „Luceafarul” din Budapesta, fiind bine primit de criticii literari ai acelor vremuri. Foarte apreciată, încă din timpul vieţii, pentru scrierile sale, Elena Farago a fost răsplătită cu multe distincţii pentru literatură, fiind laureată a Academiei Române cu Premiul “Adamachi” – pentru volumele “Şoapte din umbră” şi “Traduceri libere”. Poeta a adus în România primul premiu internaţional din partea revistei pariziene „Femina”, după apariţia volumului de proză „Ziarul unui motan”, (1924). În 1938, Premiul Naţional pentru Literatură a venit ca o recunoaştere a valorii operei sale. Numele Elenei Farago este prezent în publicaţiile prestigioase ale vremii: “Convorbiri literare”, “Semănătorul”, “Ramuri”, “Revista noastră”, “Neamul românesc literar”, “Viaţa românească”, “Arhivele Olteniei”, “Cosânzeana” ş.a. Împreună cu I.B. Georgescu, C. Gerota, I. Dongorozi, C.D. Fortunescu, Elena Farago a întemeiat o revistă literară remarcabilă – “Năzuinţa” (1922-1925) –, la care au colaborat Simion Mehedinţi, Ion Barbu, Perpessicius, Victor Eftimiu, Camil Petrescu, Mihail Dragomirescu. Pentru tânăra generaţie a patronat “Prietenul Copiilor” (1943-1946), o revistă educativă pentru copii şi tineret.