Un secol şi două decenii măsoară vârsta Parcului „Nicolae Romanescu”, din Craiova, izbutită creaţie de artă peisageră, unul din cele mai mari din Europa. Declarat monument istoric, întins pe o suprafaţă de aproape 100 de hectare, inaugurat în 1903, în prezenţa Regelui României Carol I, a Principelui Ferdinand şi a prim-ministrului din epocă, Dimitrie Sturza, Parcul „Nicolae Romanescu” a fost şi rămâne un plămân al marelui municipiu şi un loc de recreere pentru toate vârstele. Istoria Parcului „Romanescu”, denumit iniţial „Bibescu”, după numele grădinii în perimetrul căruia a fost amenajat, apoi parcul „Independenţei”, botezat până în 1989 „Parcul Poporului”, este una încărcată, în bună măsură datorată primarului Nicolae Romanescu, iniţiatorul primului plan de sistematizare a oraşului, cu lărgirea unor artere de circulaţie, asanarea unor bălţi ce flancau Craiova, veşnice focare de malarie. Bântuiau ascuns şi alte molime. S-a spus mereu, de-a lungul timpului, că proiectul arhitectului peisagist Eduard Redond, privind amenajarea Parcului „Nicolae Romanescu”, prin ideile sale avangardiste pentru perioada respectivă –specii de arbori pretabili, adaptabili zonei, lacul cu două insule, podul suspendat, cascadele, chioşcul pentru fanfară, peştera urşilor, grădina zoologică, hipodromul, inspirat după baza hipică Lougchamps din Paris, pe care Redond o cunoştea foarte bine, teatrul de vară, în vecinătatea Casei „Bibescu”, imobil cochet construit în secolul al XIX-lea refăcut prin fonduri din bugetul Primăriei pe mandatul lui Antonie Solomon- a primit „medalia de aur” la Expoziţia Universală de la Paris din 1900. Numai că lucrurile au stat altfel. Trei dintre cei mai străluciţi medici ai vremii, profesorii dr. Emile Roux, Brouardelle şi Lancereux, au acordat oraşului Craiova, în comisia de igienă a expoziţiei, menţionata medalie de aur. Şi menţiunea aceasta este făcută de unul dintre cei 6 copii ai săi, dr. Nicolae N. Romanescu în monografia „Trei generaţii” (1848-1983) apărută în 1920. Aşadar „medalia de aur” de la Paris a fost motivată de un ansamblu de reforme edilitare, inclusiv un bulevard de centură, sistematizarea unor străzi, plantarea de arbori, dar câte nu s-au făcut, şi în context merită amintit faptul că urmând sfatul prof. dr. Mina Minovici, venit în vizită la Craiova, s-au întreprins măsuri menite să prevină orice dezastru epidemic. Proiectele lui Nicolae Romanescu au fost numeroase şi unul dintre ele a vizat identificarea ca sursă de alimentare cu apă – Giorocul. Se spune că s-a gândit şi la Runcu (Gorj) ca sursă de apă potabilă, dar proiectul era costisitor. Lacul –flancat de arbori- reprezintă elementul romantic de peisaj, ca şi podul suspendat. Figură luminoasă a Craiovei, în slujba căruia a fost 48 de ani prin funcţiile deţinute (primar în anii 1898, 1901, 1914 şi 1929), Nicolae P. Romanescu a fost un vizionar, care cu un an înaintea morţii sale a cedat Fundaţiei „Alexandru şi Aristia Aman” bogata sa bibliotecă şi o valoroasă colecţie de artă cu tablouri din şcolile de pictură italiană şi olandeză din secolele XVI şi XVII precum şi tablouri aparţinând unor pictori români (Nicolae Grigorescu, Teodor Aman). A fost considerat „cel mai mare primar al Craiovei” şi a primit titlul de cetăţean de onoare al Craiovei în 1930. Adevărata renaştere a Parcului „Romanescu” se produce însă pe mandatul de primar al Liei Olguţa Vasilescu, printr-un proiect de anvergură, cu o valoare de 12 mil. euro, din fonduri europene. Lipsa de memorie este unul din elementele definitorii ale vieţii politice româneşti. De la reasfaltarea aleilor, înnoirea gardului împrejmuitor, a iluminatului, reabilitarea podului, toată infrastructura a suferit modificări substanţiale, şi resimţite. S-a produs o adevărată revigorare conceptuală, în întregul desen al parcului. fără a fi modificată compoziţia floristică, silvică şi bineînţeles lucrările care îi conferă o identitate aparte. Parcul „Nicolae Romanescu”, ne încredinţează Adinel Ionel Ilinca, directorul RAADPFL, se reînnoieşte an de an prin aranjamentul floristic, gândit de dendrologi, întreţinerea arborilor, a habitatului păsărilor ce delectează privirile copiilor, şi noutăţile din Grădina Zoologică unde de dată recentă a apărut o pereche de canguri, una de mufloni şi o colecţie de familii de papagali în grota urşilor. Inginerul coordonator Răzvan Marica, care veghează la buna conservare a acestui sanctuar verde, ne spunea că zilnic parcul are între 1.000 şi 2.000 de vizitatori, iar în weekend se înregistrează frecvent o medie de 15.000. A fi la înălţimea înaintaşilor e deja un truism, dar primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, chiar vrea –mărturisit- să fie o demnă continuatoare a lui Nicolae P. Romanescu, prin fapte, umbra vorbelor.
