Egipt: Lupte între susţinătorii şi opozanţii lui Mohamed Morsi

Zeci de simpatizanţi ai preşedintelui egiptean destituit, Mohamed Morsi, au fost ucişi sâmbătă, în cea mai violentă confruntare de la căderea şefului statului, noua putere anunţând intenţia de a pune capăt contestaţiilor islamiste. Cele două câmpuri au negat reciproc responsabilitatea pentru violenţele din Cairo, soldate cu peste 100 de morţi, potrivit partizanilor preşedintelui islamist, demis la 3 iulie a.c. de către armată. Într-un comunicat, Ministerul Sănătăţii vorbeşte de 65 de morţi în Cairo. Numai că vineri, la Alexandria (nord), al doilea oraş al ţării, în confruntările dintre adversarii şi partizanii lui Morsi s-au înregistrat 9 morţi. Vicepreşedintele Mohamed El Baradei a condamnat, sâmbătă, pe contul său Twitter, moartea zecilor de manifestanţi islamişti în ciocnirile cu poliţia. Confruntările care au avut loc între armată şi Fraţii Musulmani, formaţiunea lui Mohamed Morsi, agravează şi mai mult divizarea ţării. Vineri, justiţia egipteană a dispus arestarea preşedintelui demis, Mohamed Morsi, pentru 15 zile, pentru implicarea sa în atacurile atribuite mişcării palestiniene Hamas. Aceste acuzaţii „sună ca o răzbunare a vechiului regim şi arată că acesta revine în forţă”, a declarat Gehad El Haddad, un purtător de cuvânt al Fraţilor Musulmani. „Hamas condamnă această decizie, care se bazează pe postulatul că ar fi ostilă Egiptului”, a declarat purtătorul de cuvânt al mişcării din Gaza, Sami Abou Zuhri. Hamas este vizată printr-o campanie intensă de media egipteană, ostilă preşedintelui islamist, care pune în discuţie patriotismul Fraţilor Musulmani şi le reproşează acestora legătura cu Hamas, acuzată de ingerinţă în afacerile egiptene înainte şi după revoluţia din 2011, care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak. Aceste atacuri s-au intensificat după 3 iulie. Ministrul de Interne, Mohamed Ibrahim, a anunţat dispersarea „foarte apropiată” a celor două tabere din Cairo în care s-au instalat miile de partizani ai lui Morsi după răsturnarea acestuia de la putere. El a promis o intervenţie „în condiţiile legii” şi „cu cât mai puţine pierderi posibile”, dar a cerut protestatarilor să părăsească locurile menţionate pentru prevenirea vărsării de sânge. Situaţia este tensionată la maximum. „Generalul Sissi este omul forte al noului regim”, subliniază Mustafa Kamel el-Sayyed, profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Cairo, adăugând că el se bucură de „susţinerea unei mari părţi a populaţiei, din cauză că acţiunile sale sunt îndreptate contra Fraţilor Musulmani”. Egiptenii s-au mobilizat vineri în toată ţara, răspunzând apelului uneia sau alteia dintre tabere. Londra a condamnat utilizarea forţei contra manifestanţilor, iar Parisul a cerut „tuturor părţilor, inclusiv armatei, o mare reţinere”. Violenţele care au loc în Egipt au făcut mai mult de 250 de morţi în mai puţin de o lună. Criza politică care macină ţara după alegerea, în 2012, lui Mohamed Morsi, a făcut ca armata să instaleze un preşedinte civil, interimar, pentru o perioadă de tranziţie premergător alegerilor legislative şi prezidenţiale, probabil la începutul anului viitor. Fraţii Musulmani denunţă în continuare lovitura de stat şi evocă legitimitatea preşedintelui ales şi apoi înlăturat, în condiţiile de acum cunoscute.