Una dintre localităţile cele mai afectate din cauza poluării apei şi a solului cu nitraţi, din Dolj, Gherceşti, a obţinut un proiect privind „Controlul Integrat al Poluării cu Nitraţi” în valoare de peste 50.000 de euro – fonduri nerambursabile, finanţat de Banca Mondială pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. La nivelul judeţului, 85 de localităţi au fost identificate ca zone vulnerabile la nitraţi din surse agricole, în consecinţă fiind obligatorie elaborarea unui Plan local de acţiune. Potrivit conducerii Oficiului de Studii Pedologice şi Agrochimice (OSPA) Dolj, întocmirea Planului revine primăriilor şi trebuie să cuprindă persoanele responsabile, condiţiile naturale, precum clima, relieful, hidrologia, utilizarea terenului etc., şi bilanţul de azot la nivel de comună. „Primarii din comunele care se află pe lista localităţilor vulnerabile trebuie să desemneze o persoană care să întocmească Planul de acţiune, pe studiul agrochimic realizat de OSPA, în baza datelor obţinute odată cu Recensământul Agricol, privind managementul rezidurilor organice, Plan care trebuie păstrat timp de cinci ani”, spune Dumitru Meilă, directorul OSPA Dolj.
Din calculele presiunii nitraţilor, a reieşit că localitatea Coşoveni are, atât pe terenul arabil, cât şi pe cel agricol, cele mai mari valori ale aportului de azot – 46 kg N/ha/ arabil, respectiv 41 kg N/ha/agricol, alături de alte două localităţi cunoscute ca zone vulnerabile – Işalniţa şi Gherceşti.
De altfel, potrivit şefului OSPA Dolj, din analizele apei de băut, localităţile Călăraşi şi Dăbuleni au conţinut mare de nitraţi, în funcţie de anotimp şi precipitaţii.
Comments are closed.