Război în Ucraina: Putin vorbeşte de „demenţa” lui Stoltenberg

La declaraţiile unor lideri ai Consiliului European de Apărare, de ieri, Moscova a răspuns dur prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peşkov: „Situaţia se înrăutăţeşte şi fervoarea militară a occidentalilor începe să domine”. Într-o declaraţie de presă, pentru ziarul Izvestia, el a mai spus: „comandantul suprem”, adică preşedintele rus Vladimir Putin, „ia contramăsuri adecvate împotriva posibilelor atacuri cu rachete ucrainiene, furnizate de occidentali în adâncul teritoriului rus”. Vladimir Putin a fost mult mai tranşant, în timpul unei vizite în Uzbekistan şi a făcut aluzie la potenţiala demenţă a lui Stoltenberg („îmi amintesc de el când era prim-ministru al Norvegiei şi încă nu suferea de demenţă”) şi apoi a adresat o ameninţare clară la adresa NATO: „Trebuie să înţeleagă cu ce se joacă”. Pentru şeful Kremlinului instructorii occidentali „sunt deja pe teritoriul ucrainian sub masca de mercenari”, dar partea rusă va face ceea ce consideră de cuvinţă, indiferent cine se află pe teritoriul Ucrainei. Putin a avertizat că utilizarea rachetelor occidentale pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei va aduce „consecinţe grave”, adăugând că astfel de rachete vor fi, în continuare, ghidate de personalul NATO, deoarece utilizarea lor necesită „informaţii prin satelit”, la care doar Alianţa are acces. Ţările europene, în special cele cu un teritoriu restrâns şi o densitate mare a populaţiei, trebuie să înţeleagă ce riscă „înainte de a vorbi de atacuri în adâncul teritoriului rus”. Iar posibila sosire a militarilor occidentali în Ucraina reprezintă o escaladare şi un alt pas către conflictul în Europa şi la nivel global. La rândul său, Josep Borrell s-a adăugat acelor lideri care la fel ca şi Jens Stoltenberg consideră oportun să elimine restricţiile privind utilizarea armelor occidentale furnizate Ucrainei. Între aliaţi, Italia şi Belgia au confirmat opoziţia faţă de încălcarea înţelegerilor anterioare. „Conform legii războiului nu există nicio contradicţie în lupta împotriva celor cu care se luptă. Riscul escaladării trebuie luat în considerare, dar el trebuie echilibrat cu nevoia ucrainienilor de a se apăra. Deci este o situaţie asimetrică cu atacurile asupra Kievului venind de pe teritoriul Rusiei”, a spus înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, la o conferinţă de presă, înaintea Consiliului European pentru Apărare. La summit-ul miniştrilor Apărării a vorbit şi Jens Stoltenberg care lansase deja ideea eliminării restricţiilor asupra armelor furnizate Ucrainei, pentru a răspunde valului de atacuri ruseşti asupra noului front deschis la nord-est în direcţia Harkov. „Trebuie să ne reamintim că acesta este un război de agresiune şi Ucraina –conform dreptului internaţional- are dreptul la autoapărare. Care include, de asemenea, lovirea ţintelor din afara Ucrainei, ţinte militare legitime în interiorul Rusiei. Va fi greu şi dificil pentru ucrainieni să se apere, dacă nu reuşesc să lovească ţinte militare, de cealaltă parte a graniţei”. Folosirea armelor occidentale împotriva ţintelor ruseşti nu găseşte unanimitate în rândul Alianţei. Încât după îndoielile exprimate de Olaf Scholz, precum şi de Italia, prin Antonio Tajani, secretarul general al NATO a admis că deciziile privind restricţiile sunt la latitudinea statelor. Nici SUA nu a exprimat un alt punct de vedere, decât cel cunoscut. În schimb, Regatul Unit, şi la fel ministrul suedez al Apărării, Pal Jonson, au fost de acord cu Stoltenberg. Antonio Tajani în schimb a fost clar: poziţia lui Borrell nu este şi a noastră. Într-un interviu pentru La Repubblica, Radoslaw Sikorski, şeful diplomaţiei poloneze, a spus că nu trebuie exclusă trimiterea de soldaţi NATO în Ucraina. Un atac fără precedent al ucrainienilor a atins o parte cheie a umbrelei nucleare a Rusiei, un site strategic de avertizare timpurie, din sud-vestul ţării, făcând Moscova mai vulnerabilă la atacurile inamice. Conform doctrinei ruse orice atac asupra unui sistem nuclear esenţial al Rusiei justifică represalii nucleare. Imaginile din satelit arată că două structuri care găzduiau Voronejh-DM din Amavir au fost grav avariate. De asemenea este evident că toate clădirile care adăposteau radarele au fost lovite de mai multe ori. Atacul asupra unei instalaţii critice de apărare nucleară ar putea fi drept pretext pentru lovituri nucleare, greu de imaginat, atestând că s-a intrat într-o nouă fază a războiului. Dezbaterea cu privire la utilizarea rachetelor cu rază lungă de acţiune pentru a lovi adânc în teritoriul Rusiei este tardivă. După cum se vede, trenul a părăsit gara. Staţia radar Voronezh-DM este situată în oraşul Armavir şi are o rază de acţiune de 6.000 km pe orizontală şi 8.000 km pe verticală, capabilă să monitorizeze până la 500 de obiecte simultan. Cum staţia nu a detectat dronele sau racheta cu care a fost lovită e un semn rău pentru ruşi. Vicepreşedintele italian Matteo Salvini, liderul partidului Liga, aflat în coaliţia de guvernare, consideră că Jens Stoltenberg trebuie să-şi ceară scuze sau să demisioneze.