Ultimele succese ale diplomaţiei chineze pe scena internaţională, care au permis reluarea relaţiilor diplomatice între Iran şi Arabia Saudită, nefiind exclus ca Teheranul şi Riyadul să candideze la BRICS, legitimează într-un fel Beijingul să expună puncte de vedere în perspectiva reglementării conflictului ucrainian, ale cărui consecinţe le resimte şi Occidentul. Criticată la reuniunea G7 pentru susţinerea Rusiei, China se vede din ce în ce mai solicitată pentru a pune capăt conflictului ucrainian care anunţă o nouă ordine mondială multipolară. În această optică preşedintele francez Emmanuel Macron şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vor efectua o vizită la Beijing (5-8 aprilie) pentru a conlucra cu Xi Jinping „în sensul întoarcerii la pace” în Ucraina. O vizită care survine celor efectuate de cancelarul german Olaf Scholz, premierul spaniol Pedro Sanchez şi, anunţată era deplasarea preşedintelui brazilian Lula Da Silva, partener strategic în BRICS, amânată. Recenta vizită a preşedintelui chinez la Moscova, concretizată şi în numeroase contracte de cooperare economică, tehnologică şi strategică a redimensionat prietenia între cele două ţări, intenţia fasonării ordinii mondiale, încât Xi Jinping la plecare ar fi afirmat: „asistăm la o schimbare care nu se produce decât o dată la 100 de ani şi noi suntem motorul schimbării”. Afirmaţie la care Vladimir Putin a consimţit. Misiunea lui Emmanuel Macron nu e deloc uşoară, dincolo de situaţia tensionată pe care o are în ţară, fiindcă într-un interviu pentru Le Figaro, ministrul francez al Apărării, Sebastien Lecornu, a afirmat că Parisul va livra echipamente necesare contraofensivei Ucrainei. Mai exact va dubla livrările de obuze de 155 mm pentru a ajunge la 2000 pe lună începând cu sfârşitul lunii martie. Primele tancuri dintre cele promise ar fi sosit deja în Ucraina.
