Marin Sorescu, un poet din ce în ce mai iubit

Cea de-a XII-a ediţie a Festivalului „Marin Sorescu” s-a bucurat de o atmosferă spirituală, colocvială, comparabilă poate doar cu începuturile. Dacă atunci, în 2005, la masa discuţiilor se găseau scriitori mari precum Grigore Vieru, Adrian Păunescu sau Fănuş Neagu, în scaunele acestora au stat, de această dată, mari scriitori ai teatrului românesc. S-au adunat, ieri, din toate colţurile ţării, în Sala Mare a Primăriei Craiova, pentru a-şi aminti de poetul Liliecilor, Dorel Vişan, Mircea Albulescu, Virgil Ogăşanu şi Eusebiu Ştefănescu, toţi povestind cu căldură despre omul Marin Sorescu, aşa cum l-au cunoscut din întâlnirile personale. Pe seară, toţi aceştia au urcat pe scena Naţionalului craiovean, care-i şi poartă numele poetului, pentru a-i recita versurile şi a-i juca un fragment din dramaturgia sa.

Manifestările au fost deschise printr-o expoziţie de caricaturi ale lui Ştefan Popa Popas, reprezentându-l pe poetul Marin Sorescu şi expuse în holul Primăriei Craiova. Invitaţii au fost întâmpinaţi pe acorduri de muzică clasică, iar sala a fost arhiplină. Discuţiile au fost precedate de intonarea Imnului Craiovei, fiind conduse apoi de preşedintele Academiei Române, Eugen Simion. De la bun început, acesta le-a mulţumit autorităţilor locale pentru modul cum se îngrijesc de desfăşurarea lucrărilor dedicate, în fiecare lună de februarie, poetului Marin Sorescu.

”Lucrul cel mai important e că e bine că suntem aici, că s-a reluat tradiţia care începe să fie din ce în ce mai puternică. Două zile pe an, eu, oriunde aş fi, trebuie să fiu în altă parte, ca să zic aşa. Una este aici, la sfârşitul lui februarie, şi cealaltă este cea de 31 martie, când îl sărbătorim pe Nichita Stănescu. Felicit autorităţile olteneşti că fac acest lucru pentru Sorescu şi o fac bine. Ca dovadă, mă uit în sală, unde sunt mari actori ai teatrului românesc, un lucru extraordinar pentru mine. Pentru că… de ce venim aici? Ca să ne amintim de Marin Sorescu şi să discutăm puţin de statutul lui şi al operei sale şi uneori găsim şi mijloacele de a face ceva într-o criză care este din ce în ce mai acută şi mai absurdă”, a mărturisit academicianul Eugen Simion.

„A descris Craiova ca fiind cel mai frumos oraş din lume”

Primarul Antonie Solomon a explicat că, pe lângă faptul că este un admirator al versurilor soresciene, Marin Sorescu merită să fie evocat cu consecvenţă întrucât a scris frumos despre Craiova. „Eu nu pot uita faptul că Marin Sorescu a descris Craiova ca fiind cel mai frumos oraş din lume, văzut din deal, de pe dealul Şimnicului. Nu pot uita faptul că acest scriitor mondial a locuit şi a creat în Craiova. Nu pot uita însă nici faptul că, aici, în Craiova, a început lupta necinstită împotriva unui geniu al locului. Un complot a cărui origine se regăsea în invidie, în răutate, în inferioritatea de a crea cultură. Regret că în Craiova a început proliferarea asasinatului intelectual îndreptat împotriva unui om şi a unei opere. Dar pot spune şi cu mândrie că, începând cu luna februarie a anului 2005, la Craiova s-a înfăptuit renaşterea lui Marin Sorescu”.

Influenţa mare pe care Marin Sorescu a avut-o asupra destinului cultural craiovean a fost subliniată şi de preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa: „Manifestarea transformă o iniţiativă care se năştea acum câţiva ani într-o adevărată tradiţie în peisajul cultural craiovean şi naţional. Evenimentul la care participăm contribuie semnificativ la promovarea Craiovei în rândul marilor metropole cu o bogată activitate culturală şi artistică. Tradusă în peste 20 de limbi, opera soresciană constituie un important reper cultural şi un bogat bagaj cultural de patrimoniu naţional. Avem obligaţia de a păstra şi transmite din generaţie în generaţie opera sa prodigioasă”.

Mircea Albulescu: „Era un om extraordinar”

Actorii mari ai scenei teatrale româneşti au încălzit sala cu evocări înălţătoare, toate având în centru imaginea omului Marin Sorescu, o fiinţă deosebit de fragilă şi timidă. Actorul craiovean Ilie Gheorghe a povestit succesul pe care l-a cunoscut pe marile scene ale lumii cu Iona soresciană, relatând şi o situaţie paradoxală când „un chinez, ascultând textul lui Sorescu, din Iona, mi-a spus că poate învăţa să vorbească limba română”.

Cu binecunoscutul timbu profund al vocii sale, actorul Dorel Vişan a mărturisit că vine la Craiova, la întâlnirea cu Marin Sorescu, pentru a se încărca de bine. „Pe mine mă încarcă, de fiecare dată, această întâlnire. Mi se pare cea mai activă acţiune care se întâmplă la această oră în România în jurul unei personalităţi. Mai activă decât cea care se desfăşoară în jurul lui Lucian Blaga de la Cluj, care cu fiecare an scade. Şi mă face să cred că asemenea întâlniri ne desluşesc cumva cea mai mare provocare care o trăim astăzi: nu mai ştim cât să respectăm şi cât să renovăm. Marin Sorescu însuşi spune că nu ne mai corespundem nouă înşine. Este extraordinară această întâlnire şi cred că, în fiecare an, noi ne reapropiem de noi înşine”.

Inegalabilul actor Mircea Albulescu a mărturisit sălii cum l-a cunoscut el pe poetul Marin Sorescu: „Era un om extraordinar pe care nu mi l-am imaginat niciodată că poate să fie aşa!”.

Integrala „I.D. Sîrbu”, un nou proiect al Academiei Române

Academicianul Eugen Simion a afirmat, printre altele, că a pus bazele unui nou proiect cultural cu Primăria Craiova care îl vizează, de această dată, pe scriitorul I.D. Sîrbu. „Împreună am pus bazele unui alt proiect cultural – Academia Română va fi implicată –, să edităm opera integrală a lui I.D. Sîrbu, începând cu ceea ce mi se pare cel mai important, opera lui subiectivă, jurnalele şi scrisorile. Foarte puţină lume sprijină culturala azi, pe ideea că nu e rentabilă. Am descoperit că ministerul nu se interesează şi am găsit înţelegere la autorităţi să publică operele scriitorilor”.

Eugen Simion: „Trebuie lămurită relaţia lui Marin Sorescu cu generaţia ’60”

Criticul literar Eugen Simion crede că, în mare parte, opera fundamentală a lui Marin Sorescu a fost editată. Ceea ce lipseşte, susţine acesta, sunt studiile critice aprofundate asupra textului sorescian. Eugen Simion a afirmat, în cadrul festivalului, că există cel puţin o chestiune spinoasă care ar trebui lămurită, şi anume relaţia poetului de la Bulzeşti cu ceilalţi poeţi din generaţia sa. „Eu cred că e momentul când trebuie să apară studiile aprofundate despre Sorescu, trebuie să lămurim anumite controverse ale criticii litere, ale sensibilităţii româneşti. Între altele, relaţiile lui cu generaţia ’60, relaţiile cu lumea românească”, a spus academicianul Eugen Simion.

Ineditele lui Marin Sorescu, într-un volum omagial

Academicianul Eugen Simion a spus, la Craiova, că toate textele semnate de Marin Sorescu, care au apărut ulterior publicării celor şapte volume, sub coordonarea Academiei Române, să fie reunite într-un nou volum, al optulea. În acest volum ar putea intra poezii rămase în manuscris şi lăsate în sertar, precum şi desene în cărbune realizate de poet, cu un talent deosebit.

Marin Sorescu a strâns peste 600 de cântece populare

Profesorul George Sorescu, fratele cel mare al poetului Marin Sorescu,  care s-a şi ocupat de publicarea literaturii de sertar lăsată de Marin Sorescu, a spus că dispune de o culegere fabuloasă de folclor, întocmită de poet. Potrivit acestuia, ar fi vorba de peste 600 de cântece populare, pe care Marin Sorescu le-a cules şi le-a pus pe hârtie din toate zonele ţării. George Sorescu a afirmat că aceste texte ar trebui şi ele publicate, dar că, din păcate, nu se găseşte un editor care să se îngrijească şi de acest izvor al operei soresciene.

La sugestia Academiei Române, Primăria Craiova a acordat şi trei Premii „Marin Sorescu” pe anul 2012. Acestea au fost înmânate scriitorului craiovean Florea Miu, lui Lucian Chişu şi criticului literar Alexandru Dobrescu.