Potrivit informaţiilor apărute duminică, 27 noiembrie a.c., în ziarul german „Welt am Sonntag”, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy nu exclud punerea în aplicare a unui nou pact de stabilitate, limitat la câteva ţări din zona euro. Cotidianul german, care se bazează pe surse guvernamentale, susţine că cei doi lideri europeni doresc punerea rapidă în aplicare a unui nou pact, exclusiv între Franţa, Germania şi câteva ţări, pe modelul acordului Schengen privind circulaţia persoanelor, care cuprinde actualmente 10 din cele 27 de ţări membre UE. Parisul şi Berlinul vor face aceste propuneri în cursul săptămânii, înaintea summitului european din 9 decembrie a.c. şi susţin că Roma se va alătura, potrivit aceleiaşi surse. Pactul de stabilitate actual angajează 17 ţări din zona euro şi limitează deficitul bugetar la 3% din PIB, iar datoria publică la 60% din PIB. Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat, sâmbătă, pentru AFP, existenţa unor discuţii în acest sens, în special cu Franţa, pentru întărirea unei uniuni economice şi monetare, prin modificarea limitată a tratatului existent. Preşedintele Consiliului European, belgianul Herman van Rompuy, a fost învinuit de acest tip de propuneri. Berlinul, Parisul şi Roma au ajuns, joi, la Strasbourg, la un compromis minim pentru întărirea disciplinei monetare în zona euro, dar Nicolas Sarkozy nu împărtăşeşte aceeaşi părere cu Angela Merkel în privinţa rolului BCE în actuala criză. Ori, absenţa unei soluţii radicale agravează, cu fiecare zi, criza în zona euro. Potrivit hebdomadarului german „Der Spiegel”, numărul de astăzi, efectul de pârghie, propus pentru sporirea capacităţii fondului de ajutorare a zonei euro, va fi mai mic decât cel prevăzut, Klaus Regling, şeful fondului, aşteptându-se cel puţin la triplarea resurselor. Potrivit săptămânalului citat, efectul de pârghie prevăzut iniţial presupunea o creştere de 4-5 ori a sumelor, adică atingerea a 1.000 miliarde euro. Motivul: renunţarea mai multor contributori, în principal asiatici, care conveniseră să participe, aceştia reproşând FESF absenţa unor garanţii. Creat în primăvara lui 2010 pentru zona euro, FESF poate împrumuta până la 440 miliarde euro pentru economiile fragile. Ceea ce este îngrijorător este faptul că, deja, se vorbeşte de o „contaminare” a Germaniei şi rămâne de văzut dacă această mişcare de neîncredere va fi confirmată în perioada imediată. Deja, o nouă fază a crizei se deschide, şi e vorba de o fază în care nimeni nu este imun. După economiile numite „periferice” – Irlanda, Portugalia, Grecia – aversiunea investitorilor s-a mutat la economii mult mai importante – Italia, Spania – resimţindu-se şi peste Rin. O revizuire a mandatului BCE este văzută de mulţi economişti ca un panaceu, iar FESF (Fondul European de Stabilitate Financiară), care se substituie BCE pentru garantarea datoriilor suverane, are o forţă limitată, la 440 miliarde euro în acest moment, mult prea mică pentru a împiedica contagiunea.