Pe frontul gazului, Vladimir Putin conduce bătălia sa contra Occidentului, mai exact joacă feste, ameninţând cu o gravă criză energetică, în principal Germania –vechi şi statornic partener- sancţionată pentru susţinerea Ucrainei. Grupul gazier rus Gazprom a anunţat deja reducerea livrărilor prin Nord Stream 1, începând de ieri, până la 20%, din cantitatea maximă (33 mil. metri cubi) livrată zilnic. Ruşii au invocat necesitatea unor lucrări de mentenanţă la o altă turbină Siemens. De joia trecută, livrările de gaz, via principala legătură cu Germania, fuseseră reluate, după un service de rutină, care a durat 10 zile. În luna iunie Gazprom şi-a redus livrările via gazoductul Nord Stream 1 la 40% din capacitatea maximă, invocând trimiterea unei turbine în Canada pentru revizuire. Potrivit Der Spiegel, Siemens Energy nu putea efectua lucrări de mentenanţă decât în Canada, fiindcă acolo turbinele au fost fabricate şi tot acolo se află personalul calificat. Potrivit anteprizei, întreţinerea este o operaţiune de rutină. În ultimii 10 ani n-au existat complicaţii majore. Guvernul german priveşte aceste manevre ca pe un joc al preşedintelui rus, o replică, aşa cum spuneam, la susţinerea Ucrainei în războiul cunoscut. În fapt nici o mentenanţă nu este prevăzută. Iar Gazprom n-a făcut uz de alte capacităţi disponibile, pe alte rute, de gazoduct, ce leagă Rusia de Europa, mai susţine Der Spiegel. Rusia caută doar un pretext pentru a pune Germania sub presiune, realizând o posibilă inflamare a populaţiei. De altfel presa germană remarcă de câteva săptămâni o creştere a vânzărilor la radiatoarele electrice (500% în comparaţie cu anul trecut). Se vorbeşte şi de o recurgere la centralele pe cărbune. Populaţia nu este pregătită pentru o sobrietate energetică. Apoi trei centrale nucleare, închise după criza de la Fukushima, ar putea fi deschise până la finele anului, deşi „verzii” se opun cu înverşunare. Şi sunt parteneri de guvernare. Omul forte de la Kremlin a anunţat deja că o altă turbină necesită o revizie de urgenţă. Ce spune preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski că e vorba de un adevărat război gazier, deschis Europei, are mai puţină importanţă, mai ales că propune noi sancţiuni contra Rusiei. Reprezentanţii statelor membre UE s-au pus de acord pe un plan de urgenţă vizând reducerea consumului de gaz şi ajutorarea Germaniei (prima economie a Europei) dependentă de aprovizionarea venită din Est. Planul –reducere cu 15% a consumului de gaz- a fost confirmat marţi la o reuniune a miniştrilor Energiei la Bruxelles, şi vizează o perioadă întisă de la sfârşitul lunii august până în martie 2023. Fiecare ţară membră UE trebuie să decidă modalităţile prevăzute a raţionaliza consumul energetic. La îndemână: diminuarea cu prioritate a consumurilor în administraţia publică şi locurile publice. Uitaţi aşadar ghirlandele electrice de sărbătorile de iarnă. Încurajarea telemuncii la propriul domiciliu care este încălzit, este luată în considerare. Totul se poate schimba în caz de alertă la securitatea de aprovizionare. Un singur vot la nivelul celor 27 este suficient pentru activarea alertei. Decizia europenilor, sinonimă cu solidaritatea energetică, este asortată cu derogări. Ţările baltice, complet dependente de reţeaua electrică rusă, vor avea o abordare proprie. Irlanda, neconectată la reţeaua gazieră europeană, este dispensată. Ungurii se opun deciziei. Austriecii, dar şi italienii, nu sunt departe. Consumul de energie depinde şi de toanele iernii. Aşa că Organizaţia mondială pentru meteorologie, cu sediul al Geneva, este invitată, să facă deja previziuni. Dacă iarna este blândă, Uniunea Europeană ar putea avea răgazul de timp în găsirea unor alternative energetice. Deocamdată, nu toate lucrurile sunt clare şi unanim împărtăşite. Vladimir Putin vine cu propria versiune: guvernul german a blocat certificarea gazoductului Nord Stream 2, pregătit din punct de vedere tehnic la întreaga capacitate. Cu toate aceste, spunea recent, parcă la Teheran, Gazprom îşi va respecta angajamentele. Care este situaţia în materie de livrări de energie? În 2020, în primul semestru, gazul costa 100 de eruo mia de metri cubi în Europa. Preţul a săltat la 250 de euro în primul semestru 2021, iar acum este 1700 euro pentru o mie metri cubi. Şi s-ar mai putea duce „în sus”. Până recent, Rusia furniza gaz Europei: pentru Turcia 30 miliarde metri cubi pe an şi 170 miliarde metri cubi, (55 miliarde metri cubi via Nord Stream 1 şi 33 miliarde metri cubi via Yamal–Europe), via două gazoducte ce traversau Ucraina. Circa 12 miliarde erau livrate Europei de Turcia via Turk-Stream. Ucraina a închis cele două rute pe teritoriul său, pretinzând că staţia de pompare gaz se află pe teritoriul Republicii Populare Lugansk. La rândul său Polonia a impus sancţiuni gazoductului Yamal-Europe, care furniza 33 miliarde metri cubi pe zi. Din care 32 miliarde metri cubi pe zi pentru Germania. Prin Nord Stream 1 –una din rutele principale se pompau 55 miliarde metri cubi pe an. Potrivit unui raport Bloomberg, Comisia Europeană a fost avertizată că oprirea livrărilor de gaz ar putea reduce PIB-ul UE cu 1,5%. La starea actuală a lucrurilor nu se întrevede nimic bun pe frontul gazului, provenit din Rusia. La nivel declarativ se observă deja o reţinere din partea oficialilor europeni, care n-au nici cum ceda în faţa lui Vladimir Putin, dar nici soluţiona, în rezonabilă măsură problema gazului.
