Avalanşa de contracte individuale de muncă declanşată de intrarea în vigoare a Legii zilierilor în luna aprilie a acestui an nu vine singură, ci însoţită de un val de nereguli constatate la angajatori. Aceştia tind să treacă tot mai mulţi muncitori în registrul zilierilor, în detrimentul angajării pe baza contractului individual de muncă pentru a-şi reduce obligaţiile faţă de stat. Ieri, în cadrul colegiului prefectural care a reunit şefii deconcentratelor din judeţ, s-a discutat despre intensificarea, în perioada următoare, a controalelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Dolj, în colaborare cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj pentru a vedea dacă societăţile comerciale din judeţ sunt în regulă la acest capitol.
Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial de Muncă(ITM) Dolj, în luna mai a anului în curs s-au înregistrat 10.600 de contracte individuale de muncă la nivelul judeţului Dolj, iar în iunie alte 6.000. Cifrele depăşesc cu mult numărul persoanelor care s-au angajat în lunile anterioare sau în aceeaşi perioadă a anului precedent. ITM a luat act de amplificarea unui fenomen situat la limita legalităţii în cadrul societăţilor comerciale. „Am constat cu surprindere că sunt angajatori care nu execută aceste contracte individuale muncă. A intrat în vigoare Legea zilierilor, ale cărei prevederi au fost folosite astfel că salariaţii s-au transformat în zilieri pentru că angajatorii preferă să-i introducă în registrul zilierilor şi să plătească impozit doar 16%, impozit care pentru angajaţi este undeva la peste 50%”.”, a explicat Cătălin Mohora, inspector-şef ITM Dolj.
„Împreună cu Direcţia Generală a Finanţelor Publice Dolj vom organiza o serie de acţiuni de control în comun. Firmele din baza de date a DGFP să fie verificate în paralel cu constatările noastre de pe teren pentru a vedea dacă sunt dacă numărul de persoane trecute cu adevărat în declaraţiile comunicate către Finanţe corespund cu cele trecute de angajatori în REVISAL”, a continuat Cătălin Mohora.
Construcţiile – domeniul cu cei mai mulţi muncitori la negru
Conform articolului 11 din Legea 52/2011, domeniile în care se pot presta activităţi cu caracter ocazional sunt: agricultură, vânatoare şi pescuit, silvicultură, exclusiv exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie. Din verificările inspectorilor, dar şi din solicitările de eliberare a registrelor pentru zilieri de către societăţi s-a constatat că cei mai mulţi angajatori din construcţii negociază cu zilieri deşi domeniul nu e prevăzut de articolul amintit din lege. Fără contractul individual, muncitorii lucrează practic la negru. “Există propuneri de modificare a legii pentru că sunt societăţi care au ca obiect de activitate, de exemplu construcţiile şi solicită registre pentru zilieri. Sunt persoane calificate prevăzute în documente ca şi zilieri, lucru care, de asemenea, nu este în regulă. Legea stabileşte clar domeniile de activitate în baza cărora se pot angaja zilieri şi dispune faptul că pregătirea acestora este de muncitori necalificaţi şi nu calificaţi, aşa cum apar în unele registre. Acest lucru se consideră muncă la negru. Persoanele juridice care angajează oameni în baza Legii 52/2011 cu statutul de zilieri şi nu le întocmesc contracte individuale de muncă, sunt considerate persoane care desfăşoară activitate fără forme legale”, a mai spus Mohora.
Societăţile comerciale riscă sancţiuni între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare persoană fără contract individual de muncă sau fără încadrare în categoria de muncitor zilier. Dacă inspectorii găsesc mai mult de cinci persoane în această situaţie, angajatorii se pot alege chiar cu cercetare penală.
