De Ziua Dunării, ieri, la sediul ABA Jiu a avut loc şedinţa Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre. Întâlnirea a fost una foarte importantă, întrucât, cu această ocazie membrii Comitetului de Bazin au avut în vedere aprobarea Hărţilor de hazard la inundaţii, precum şi Planul Naţional de Amenajare a Bazinului Hidrografic Jiu împreună cu lista de investiţii.
Dincolo de aspectul festiv prilejuit de Ziua Dunării, membrii Comitetului de Bazin Jiu-Dunăre au dezbătut probleme de actualitate din aria bazinului hidrografic Jiu. „Sărbătorim Ziua Dunării dar cu această ocazie sunt şi o serie întreagă de puncte ce trebuie aprobate în cadrul Comitetului de Bazin. Sunt aspecte care ne interesează pe toţi cei din bazinul hidrografic Jiu, din cele trei judeţe – Gorj, Dolj, Mehedinţi. Sunt probleme de interes naţional atât în domeniul inundaţiilor, cât şi în ceea ce priveşte problematica secetei. Vedem toţi ce se întâmplă. Din cauza schimbărilor climatice apar aceste fenomene hidro-meteorologice severe. Chiar şi în cursul unei singure zile se întâmplă fenomene care ne-au determinat să supraveghem cu mare atenţie atât cursurile de apă, cât şi teritoriile care pot fi afectate”, a precizat Marin Tălău, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu.
Plan împotriva inundaţiilor
De altfel, unul dintre punctele cele mai importante de pe ordinea de zi a fost aprobarea Hărţilor de hazard şi risc la inundaţii – Plan pentru Prevenirea, Protecţia şi Diminuarea Efectelor Inundaţiilor în Bazinul Hidrografic Jiu. Acest proiect vizează îmbunătăţirea managementului pericolului la inundaţii, fiind o bază necesară pentru gestionarea infrastructurii de apă în conformitate cu abordările şi politicile europene, ce se regăsesc în Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului. Obiectivul general al proiectului este „Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zone până în 2015”.
Au fost finalizate hărţile de hazard la inundaţii pentru o lungime de 950 de kilometri
În ceea ce priveşte hărţile de hazard la inundaţii, acestea au fost finalizate pentru o lungime de 950 de kilometri şi o suprafaţă de 1.814 kilometri pătraţi. Pe hărţi au fost marcate zonele potenţial inundabile la debite cu probabilităţile de depăşire de 10%, 1%, 0,5% şi 0,2%. Acestea au fost întocmite pe baza rezultatelor simulărilor hidrodinamice şi pe baza modelului digital al terenului. Hărţile de inundabilitate stau bază măsurilor sau scenariilor de protecţie împotriva inundaţiilor precum şi la realizarea hărţilor de risc de către Consiliile Judeţene.
În vederea elaborării hărţilor de risc la inundaţii, de către Consiliile Judeţene se va utiliza Metodologia de elaborare a hărţilor de hazard şi a hărţilor de risc, elaborată de I.N.H.G.A., în coordonarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. După avizarea în CTE MMSC şi Comitet Naţional, hărţile de hazard (inundabilitate) vor fi puse la dispoziţia Consiliilor Judeţene.
„Fii activ pentru sturioni!”, sloganul de Ziua Dunării
La şedinţa de ieri au participat alături de reprezentanţii Administraţiei Bazinale de Apă Jiu şi prefectul judeţului Dolj, dar şi oficialităţi din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. De altfel, cu această ocazie, Elena Costea, director general în cadrul ministerului, a transmis mesajul Ministrului Delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga: «„Fii activ pentru sturioni!”, sloganul sub care se derulează manifestările Zilei Dunării de anul acesta, atinge un aspect sesibil al ecosistemului acestui fluviu.[…]Strategia UE pentru Regiunea Dunării menţionează specific drept obiectiv conservarea sturionilor. În acest context, sprijinirea oricărei iniţiative ce se va dezvolta sub umbrela acestei Strategii şi a Programului Sturion 2020, este imperios necesară. Măsuri ca asigurarea unui pescuit sustenabil şi dezvoltarea de activităţi economice alternative, sprijinirea cercetării şi a elaborării de studii ştiinţifice în domeniu, informarea şi conştientizarea publicului trebuie avute în vedere astfel ca de această resursă preţioasă – sturionii să se bucure şi urmaşii noştri».
