Un inedit labirint expozițional, ce propune vizitatorului o incursiune în trecut prin intermediul a o sută de imagini, înlănțuite ca într-o poveste cu tâlc, inspirat spusă de Muzeul Olteniei, a apărut, de ieri, în centrul orașului. O „insulă” a tradițiilor și obiceiurilor satului oltenesc din urmă cu zeci și zeci de ani, ba chiar un veac, înfățișată în tonuri sepia și emanând un parfum cu accente nostalgice… Indiferent de vârstă, craiovenii pășesc curioși în acest spațiu – o altă lume pentru cei mai tineri, despre care au aflat poate doar din amintirile bunicilor, o lume cunoscută cândva de cei de-o vârstă și redescoperită acum. Ineditul labirint expozițional, amplasat pe esplanada Teatrului Național, are și un nume: Salonul Naţional de Fotografie-Document, cu tema „Temporalitate, spaţii, expresii şi atitudini în satul oltenesc tradiţional”, ajuns la cea de-a VI-a ediție, una cu caracter retrospectiv. Acesta poate fi vizitat până pe 4 iulie, între orele 10.00 și 22.00, pe lângă expoziția propriu-zisă oferind craiovenilor și posibilitatea de a participa la ateliere meșteșugărești și la proiecții de filme documentare. Accesul este liber și… provocator!
Discursul etnografic despre satul oltenesc tradițional – propus de Muzeul Olteniei, în parteneriat cu prestigioase instituții de specialitate din țară, dar și cu colecționari pasionați – este structurat pe șase sub-teme, fiecare ilustrată cu o mulțime de imagini, cele mai multe datând din anii 1920-1930, surprinse în satele Doljului, ca și în Gorj, Vâlcea, Mehedinți și Olt.
Despre timpul sărbătoresc și ocupațiile oltenilor
Deschide expoziția Timpul sărbătoresc (sacru) al satului, ce trimite la Călușarii mici de la Osica, Olt – 1968 (colecția Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”, București), la Sfințirea cișmelei din Valea Galiciuica – 1934 (colecția C. Câșlaru) ori la o Horă din Gorj din prima parte a secolului al XX-lea (colecția „I. Moisil” a Complexului Muzeal Județean Bistrița-Năsăud). Îi urmează Timpul laic (profan): ocupațiile oltenilor – „timpul din afara festivalului, timpul muncii, timpul individual, liniar și searbăd”, explică organizatorii. Reprezentativă este aici seria de fotografii realizată la Runcu-Gorj, în 1930, ce face parte din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București: femei torcând ori țesând, făcutul roților, la mașina de treierat, la cosit și strâns fânul, cu vaca la păscut ș.a. Li se alătură, din colecția Muzeului Olteniei, două frumoase imagini cu Păun Turcitu vânzându-și oalele (Filiași-Dolj, 1954) și Moș Viscol, olarul din Oboga (1955).
Nunta și înmormântarea în universul rural de altădată
În orice sat al Olteniei, nunta a reprezentat un prag existențial, marcând accederea spre un nou statut, spre o altă ordine și relații sociale, astfel că un „episod” al Salonului Naţional de Fotografie-Document îl constituie Ciclul vieții: nunta. Alaiul ginerelui, Mirele și mireasa, Pregătirea mesei de nuntă, Ospățul, Sârba sunt numai câteva dintre fotografiile expuse, realizate, de asemenea, la Runcu, în anii ’30, de I. Berman, azi deținute de Muzeul Satului. Considerat cel mai conservator ritual din ciclul vieții, înmormântarea avea o importanță copleșitoare, atât pentru familie, cât și pentru comunitate. De-a dreptul tulburătoare sunt imaginile cu Femei cântând zorile de seară (Izvarna-Gorj, 1938), Cântarea Bradului (Runcu-Gorj, 1928), Pregătirea mâncării pentru pomană – „abur pentru mort” (Câmpofeni-Gorj, 1939) ori Slobozirea apei – „lepădarea către soare” (Câmpofeni-Gorj, 1938).
Vă puteți nota impresiile în „Cartea de oaspeți”!
Călătorului prin satul oltenesc tradițional îi mai sunt înfățișate „Spațiile ordonate între aici și dincolo” – cuprinzând vechi case din Vâlcea, o gospodărie din Bechet-Dolj la 1928, Gara din Băilești la început de secol XX ori un târg de vite în sudul Olteniei în perioada interbelică (imagine păstrată în arhiva Muzeului de Artă și Etnografie din Calafat – Palatul „Marincu”) – și „Pragurile spre dincolo”, selecția fiind completată cu fotografii-document aparținând Muzeelor Judeţene „Aurelian Sacerdoţeanu” din Vâlcea și „Alexandru Ştefulescu” din Gorj. Încheie expoziția „Atitudini și ipostaze” – capitol foto-narativ referitor la relațiile dintre trăitorii satului, la dialogurile dintre ei în contextul condiției lor sociale. La ieșirea din labirint, vizitatorul are posibilitatea să noteze câteva impresii în „Cartea de oaspeți”, la fel de inedită ca și expoziția, căci filele sunt, practic, panourile expoziționale.
Filme documentar-etnografice și ateliere de olărit și iconărit
Salonul Naţional de Fotografie-Document este un proiect care face parte din programul „Descoperă secretele Olteniei”, ce vine în completarea strategiei Muzeului Olteniei de a promova patrimoniul cultural naţional prin expoziţii şi activităţi inedite, şi este iniţiat de specialiştii Secţiei de Etnografie, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj. «Toate celelalte ediții, din anii trecuți, s-au bucurat de succes la public. Acum ne-am gândit să organizăm această ediție retrospectivă. Este a doua manifestare din programul „Descoperă secretele Olteniei”, cu care am debutat în Noaptea Muzeelor și pe care vrem să îl continuăm, punând în valoare nu numai patrimoniul instituției, dar și obiceiurile și tradițiile Olteniei», a menționat ieri, la deschiderea expoziției, Florin Ridiche, managerul Muzeului Olteniei.
Acesta a mai precizat că până pe data de 4 iulie, în fiecare seară, între orele 21.00 – 22.00, craiovenii sunt așteptați la proiecţii de filme documentare cu caracter etnografic: „Nunta la Galicea – Dolj” (2004) și „Focurile la Joimari” (1995) sunt numai două dintre ele. De asemenea, mâine, 29, și duminică, 30 iunie, între orele 10.00 – 12.30 şi 14.30 – 18.00, în acest spațiu se vor desfășura ateliere de olărit și de iconărit pe sticlă și pe lemn, susținute de meşteri tradiţionali.
Ion Prioteasa, președintele Consiliului Județean Dolj: «Fotografiile acestea aduc viața de acum un veac mai aproape de noi, ne oferă o imagine despre ce s-a schimbat în lumea satului românesc în această perioadă, una scurtă pentru istorici. (…) Ne face o deosebită plăcere să vedem diferitele ipostaze prin care a trecut românul, de la momentele de bucurie, de la nuntă, la înmormântare, la tradiții. Îi invit pe toți craiovenii care au posibilitatea să vină în Piața „William Shakespeare”, pentru a-şi desfăta privirea. Unii își vor regăsi poate strămoșii în aceste imagini. De asemenea, facem şi un apel la cei care mai dețin fotografii vechi să ni le aducă pentru a le scana și apoi le vom înapoia. Vrem să îmbogățim acest fond, pentru că, la vremea aceea, fotografia era un eveniment».
Cornel Bălosu, șeful Secției de Etnografie a Muzeului Olteniei: «Această expoziție retrospectivă este concepută ca o carte pe capitole, care să surprindă de fapt cele 400-500 de file ale edițiilor anterioare. Prin urmare, am făcut o selecție și am încercat să găsim și cadrul tematic suficient de coerent, de grăitor, de expresiv și de valoros, inclusiv din perspectiva documentelor, pentru a realiza această retrospectivă. Tematica poate părea complicată, dar este revelatoare, și se referă la timpul, spațiul, expresiile și atitudinile în satul românesc tradițional. Nu este deloc complicată dacă îți deschizi sufletul pentru a înțelege ce au însemnat satul românesc și țăranul pentru Oltenia».
