Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat, miercuri, ultimele două evaluări ale acordului cu România şi a aprobat scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile de la Bucureşti, astfel că acordul început în 2011 a fost finalizat cu succes. Acordul României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri. Finalizarea evaluărilor a şaptea şi a opta fac disponibilă pentru tragere o sumă echivalentă cu 450,6 milioane de DST (circa 520,74 milioane de euro), iar resursele aflate la dispoziţia României din partea Fondului în actualul acord se situează la echivalentul a 3,09 miliarde DST (circa 3,57 miliarde de euro ), se arată într-un comunicat al FMI. În luna ianuarie, o misiune comună a experţilor internaţionali a negociat cu Guvernul mai multe măsuri de reforme structurale şi privatizări care urmau să fie implementate pentru ca acordul să poată fi încheiat, cu o întârziere de trei luni faţă de programul iniţial. Înţelegerea a fost parafată în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat, în martie, cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, până la sfârşitul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunătăţire a managementului companiilor de stat. „România a încheiat cu succes al doilea acord stand-by cu Fondul. Economia s-a stabilizat. Inflaţia de bază rămâne redusă, iar balanţa fiscală şi cea a contului curent sunt sustenabile. Totuşi, creşterea este slabă şi există riscuri de înrăutăţire a situaţiei. Reformele structurale sunt critice pentru realizarea potenţialului de creştere al României şi pentru crearea de locuri de muncă, în timp ce continuarea disciplinei fiscale este esenţială pentru ancorarea stabilităţii macroeconomice”, a declarat prim adjunctul directorului executiv al FMI, Nemat Shafik. FMI recomandă Guvernului noi reforme în domenii precum sănătate, taxe, energie, transporturi şi companii de stat. „Sunt necesare şi reforme ale administraţiei taxelor şi sănătăţii, împreună cu măsuri de lărgire a bazei de taxare (…) Reforma în sectoarelor energetic şi transporturi şi în privinţa companiilor de stat rămâne incompletă. Autorităţile au început să majoreze gradual preţurile la electricitate pentru a ajunge la o piaţă mai competitivă, concomitent cu adoptarea de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili. Aceste măsuri sunt binevenite, dar trebuie făcut mai mult pentru reformarea companilor de stat ineficiente, inclusiv printr-o implicare mai amplă a sectorului privat”, a spus Shafik.
