Una dintre dificultăţile majore cu care se confruntă mediul de afaceri din România este lipsa unor mijloace de plată moderne corespunzătoare realităţilor economice actuale. Legislaţia privind instrumentele de plată datează încă din 1930. Situaţia determină o serie de anomalii şi blocaje, influenţând negativ comportamentul de plată al agenţilor economici. Apar tot mai multe cazuri de neonorare a plăţilor, crispare a mediului de afaceri, iar în unele cazuri se ajunge la insolvenţă.
Deputatul Andreea Paul a precizat într-un comunicat de presă remis cotidianului Cuvântul Libertăţii că potrivit ultimelor date ale BNR, numai în luna mai a acestui an băncile au refuzat decontarea de cecuri, bilete la ordin şi cambii în valoare record de 1,2 miliarde de lei, adică 270 milioane de euro. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, refuzurile la plată au crescut cu 70%. Sumele refuzate lunar la plata cu instrumente de debit au trecut pragul de un miliard de lei de patru ori în perioada de criză, ultima dată în octombrie 2012. Cauza principală a refuzurilor bancare a fost lipsa lichidităţilor în conturile clienţilor care au iniţiat plăţile. „Problema în cauză este cu atât mai acută, cu cât în ultimii ani trendul neonărării obligaţiilor de plată a fost unul crescător. În perioada 2007-2012 numărul incidentelor la plată produse prin utilizarea instrumentelor de plată de debit a crescut de la 169.795 incidente în anul 2007, până la 186.119 incidente în 2012. Pentru a surprinde importanţa instrumentelor de plată de debit menţionez că la nivelul anului 2011, cele 6,58 milioane de tranzacţii cu instrumente de plată de debit (cecuri, cambii, bilete la ordin) au reprezentat circa 2,04% din totalul tranzacţiilor cu instrumente de plată puse la dispoziţie de prestatori de servicii de plată localizaţi pe teritoriul României, iar valoarea tranzacţiilor de plată, de 68.620 milioane lei, realizate cu aceste instrumente reprezentă circa 1,13% din totalul valorii plăţilor iniţiate cu instrumente de plată”, a precizat parlamentarul român.
Se solicită măsuri urgente de diminuare a riscurilor de neplată
Fostul consilier pe probleme economice a mai spus că în aceste condiţii, se impun măsuri urgente de diminuare a riscurilor de neplată. Riscurile de neplată putând fi reduse pe de o parte, prin prin utilizarea procedurii de certificare a acestuia prevăzute de lege, care asigură posesorului instrumentului de plată certitudinea încasării sumei înscrise în instrument; pe de altă parte, în cazul cambiei, prin prezentarea acestuia la tras în vederea acceptării; şi nu în ultimul rând, în cazul cambiei şi biletului la ordin acest risc, ar putea fi diminuat în viitor prin înăsprirea sancţiunilor aplicabile persoanelor care produc incidente la plată, cum ar fi lipsa de disponibil în cont la scadenţă, prin utilizarea acestor instrumente. „Aceste măsuri au menirea de a racorda sistemul de plăţi la necesităţile reale ale pieţei pentru facilitarea şi fluidizarea operaţiunilor cu instrumente de plată de debit. Într-o economie funcţională gradul de certitudine al agenţilor economici trebuie să fie unul înalt. În acest sens facilitarea executării creanţelor este imperativă”, a mai concluzionat deputatul Andreea Paul.
