Repertoriul „anti” îl ştim, nu mai trebuie reamintit. Pare deja vetust. Din totdeauna, PSD a fost privit ca un partid „de ligă inferioară”, când brânzit, când anti-reformist, când nu mai ştim cum. Anti-european, nu i s-a spus, era prea de tot, dar în schimb „plăcuţa suedeză”, care a gâdilat auzul fostului preşedinte Klaus Iohannis, cu capul la cutie acum, pe la Sibiu, s-a scandat în nu puţine locuri publice, cărări de munte şi de deal şi ce a mai fost. Acum e desigur nevoie, chiar imperativă, de PSD la guvernare, dar ca vioara a doua, ca o rudă de la ţară invitată la o nuntă de oameni pricopsiţi la oraş, cum ne încredinţează şi Traian Băsescu, pentru a facilita reforme fiscale dificile, prin intermediul unei echipe economice coerente, aptă să transmită semnale puternice atât pieţelor cât şi Comisiei Europene, dar mai ales unor investitori nervoşi. Un rol de partid de opoziţie a mai jucat PSD, n-ar fi ceva insolit, dar la alegerile parlamentare de anul trecut a venit, cum a venit, pe primul loc. Nu e într-o bună formă, asta o ştim, chiar pare vlăguit, are o conducere interimară, cu Sorin Grindeanu în postura de lider, care va merge la negocieri, şi vom vedea ce va scoate. O ţopăială, termen moştenit de la Iohannis, europenistă, indecentă, n-are sens decât pentru cei certaţi rău cu cartea. Se pune problema unei reduceri a deficitului bugetar la 7,5% din PIB şi uşor nu va fi. Problema, aşa cum se vede din părţile locului, a social-democraţilor, e fie o topire a zestrei de încredere, câtă mai e, sub presiunea auristă, fie o seducţie din partea lui Nicuşor Dan, în cadrul unui partid prezidenţial, care va ecloza cât de curând, cooptând în primul rând neafiliaţii, apoi useriştii, şi ce o mai fi. Deşi în Franţa, Emmanuel Macron, care mai nou priveşte spre Bucureşti, încă n-a reuşit asta, aşa cum şi-a dorit şi guvernul Francois Bayrou, care cere mai nou „un efort din partea tuturor francezilor pentru redresarea finanţelor publice, pentru găsirea unor economii de 40 miliarde euro”, e tracasat realmente. Simpatică a fost declaraţia preşedintelui Senatului, Gerard Larcher (din partea LR), care a spus că după Emmanuel Macron nu va mai exista macronism. Astăzi este programată prima rundă de discuţii cu partidele parlamentare, în vederea formării viitorului guvern. Nu este exclus să fie desemnat mai întâi premierul, care ar putea să nu fie Ilie Bolojan, acordând astfel timp necesar negocierilor. Totul se joacă în jurul prezenţei sau non-prezenţei social-democraţilor la guvernare. Şi, dacă privim declaraţiile lui Grindeanu, vor fi unele… exigenţe, nici uşor dar nici imposibil de acceptat. Adică, nu va lipsi supleţea în discuţii, cum lasă să se înţeleagă noul preşedinte al ţării, Nicuşor Dan.
