Discursul de ieri al preşedintelui francez la Kigali a fost în general bine primit, deschizând definitiv poarta unei reconcilieri după 27 de ani de la genocidul etniei tutsi. Franţa a recunoscut că a comis erori politice care au favorizat comiterea genocidului, dar nu şi-a cerut scuze. „Franţa nu este complice, dar poartă o grea responsabilitate pentru genocidul comis în Rwanda în 1994”, a declarat ieri 27 mai a.c. preşedintele francez Emmanuel Macron aflat în vizită la Kigali. Este pentru a doua oară când un preşedinte francez vizitează Rwanda, după 1994 când 800.000 rwandezi etnici tutsi au fost ucişi de membrii radicali ai etniei hutu. În 2007 primul preşedinte francez care s-a dus în Rwanda şi a recunoscut că Franţa are ce să-şi reproşeze a cost Nikolas Sarkozy. De data aceasta, Emmanuel Macron a mers mai departe cu acceptarea responsabilităţii franceze şi a afirmat că Franţa are datoria de a privi istoria în faţă şi de a recunoaşte că prin orbirea ei a provocat imense suferinţe poporului rwandez. Această „orbire” poartă numele preşedintelui Francois Mittedand şi a echipei sale aflată la putere în 1994. Când de fapt, liderul de la Elysee se afla în coabitare cu dreapta, iar ministrul de Externe era în subordinea lui Alain Juppe. Vizita lui Emmanuel Macron este considerată deja istorică, după ce între 2006 şi 2009 relaţiile diplomatice între cele două ţări au fost întrerupte. Prima etapă a reconcilierii s-a consumat în 2018, când Parisul a încurajat candidatura doamnei Louise Mushikiwabo, foarte apropiată de preşedintele rwandez Paul Kagame, la postul de secretar general al francofoniei, deşi ţara sa înlocuise limba franceză cu limba engleză.
