În ultimii ani, medicii au observat o creştere a numărului de infecţii produse de bacterii foarte rezistente la antibiotice. În aceste condiţii, specialiştii avertizează că rezistenţa la antibiotice a devenit o problemă de sănătate publică în România şi nu numai.
Peste 600 de mii de români iau antibiotic, cei mai mulţi după ureche, iar acest consum iresponsabil a dus la apariţia unor bacterii, mult mai rezistente, aproape imposibil de tratat. Tocmai pentru a stopa administrarea abuzivă a acestor medicamente şi apariţia rezistenţei, în România, ca de altfel în toate ţările din Europa, farmaciile nu pot elibera antibiotice fără prescripţie medicală. În majoritatea ţărilor europene, stafilococul auriu, bacteria care a creat în ultimii ani mari probleme sistemelor de sănătate din întreaga lume, a devenit mai puţin rezistent la principalul antibiotic folosit împotriva ei.
Infecții considerate în prezent minore pot să facă victime
Din cauza creșterii rezistenței la antibiotice, infecţiile considerate în prezent minore riscă să facă victime din nou în cazul în care nu sunt luate măsuri la nivel global pentru a lupta împotriva rezistenţei la antibiotice, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Rezistenţa la antibiotice (RA) priveşte astăzi unele infecţii comune (afectând, de exemplu, tractul urinar, plămânul şi sângele) în toate regiunile lumii. Un procent mare de infecţii intraspitaliceşti sunt cauzate de bacterii extrem de rezistente, precum Staphylococcus aureus meticilino-resistent (MRSA) sau bacteriile Gram-negative multirezistente. Rezistenţa la antibiotice cauzată de uzul impropriu şi/sau abuzul de antibiotice dezactivează unul dintre cele mai importante câştiguri ale medicinii moderne. Potrivit statisticilor, persoanele care au contactat stafilococul auriu rezistent la meticilină au un risc de deces de 64% mai ridicat decât cele afectate de o formă non-rezistentă a infecţiei.
În acest context, medicii avertizează că este foarte importantă administrarea prudentă a antibioticelor pentru a le menţine eficienţa şi a încetini răspândirea bacteriilor rezistente. România se găseşte pe euro-poziţii defavorabile în privinţa Stafilococului aureus rezistent la o penicilină atât de puternică precum meticilina (MRSA), dar pe o poziţie relativ favorabilă în privinţa consumului total de antibacteriene.
Peste media UE
Conform unui Eurobarometru recent, România înregistrează faţă de media UE o frecvenţă mai mare a administrării de antibiotice, o proporţie mai mare a direcţionării greşite către gripă şi răceală, nivele mai mici de cunoştinţe privind antibioticele sau de informare primită în privinţa medicaţiei cu antibiotice improprii. Deşi informarea venită dinspre campaniile de conştientizare în privinţa antibioticelor pare a fi în regres în 2013 faţă de 2009, rezultatele poartă o sugestie de progres în privinţa atitudinii corectate a publicului faţă de antibiotice. Românii consumă semnificativ mai multe antibiotice – 47% față 35% media UE –, dintre care semnificativ mai multe fără reţetă – 18% față de 3% UE. Românii apar semnificativ mai puţin informaţi despre antibiotice, drept care le utilizează semnificativ mai frecvent contra răcelii şi gripei.
Avertisment din partea OMS
OMS a avertizat că, dacă nu vor fi luate măsuri, lumea se îndreaptă spre „o eră postantibiotică”, în care bolile comune și rănile minore tratabile de-a lungul anilor ar putea fi din nou mortale. Planul de acțiune stabilește cinci obiective: o mai bună conștientizare și cunoaștere a rezistenței antimicrobiene; consolidarea vigilenței și cercetarea; reducerea incidenței infecțiilor; optimizarea utilizării medicamentelor antimicrobiene; și asigurarea unei finanțări durabile. Programele naționale trebuie să acopere atât rezistența antimicrobiană la oameni, cât și la animale și în agricultură. Utilizarea îndelungată a antibioticelor și a altor antimicrobiene generează un proces natural de rezistență care se accelerează când aceste medicamente sunt utilizate în exces sau în mod neadecvat și când sunt de proastă calitate.
