Fostul lider militar al sârbilor bosniaci, Ratko Mladici, împotriva căruia fusese emis un mandat internaţional de arestare de Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) a fost reţinut joi, 26 mai a.c., pe teritoriul Serbiei, urmând să fie transferat în Olanda, la Haga, unde îl aşteaptă o lungă procedură judiciară. Există deja un acord cu Serbia în această privinţă şi preşedintele ţării, Boris Tadici, a confirmat că procesul extrădării este în curs. De-a lungul timpului a existat o aprinsă controversă în legătură cu prinderea lui Ratko Mladici, Carla del Ponte, fostul procuror al TPII, acuzând Serbia că îl protejează. La un moment dat, autorităţile de la Belgrad au anunţat o recompensă de 10 milioane de euro pentru informaţii privindu-l pe fugar. Sunt anumite discuţii legate de momentul extrădării, pe motivul apelului în justiţie, la care are dreptul Ratko Mladici. Când Radovan Karadzici a fost arestat la Belgrad, la 21 iulie 2008, predarea lui s-a tergiversat doar opt zile. Intervievată de BBC, Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, a estimat că în maximum 9-10 zile Ratko Mladici va fi pus la dispoziţia TPII, pentru a se putea decide în privinţa vinovăţiei sau nevinovăţiei sale. Procesul va dura mult, având în vedere că în cazul Radovan Karadzici, deşi procedura anglo-saxonă a demarat la 26 octombrie 2009, aceasta nu s-a încheiat până în prezent. Inculpat pentru genocid, complicitate la genocid, crime contra umanităţii, exterminare, deportări, acte inumane, încălcarea legilor şi cutumelor de război, liderul militar al sârbilor bosniaci este considerat a fi avut un rol important în războiul din Bosnia (1992-1995) şi, cu precădere, în masacrul de la Srebrenita (1995). De pe urma arestării lui Ratko Mladici şi extrădarea acestuia TPI de la Haga, Serbia va încerca să-şi consolideze credibilitatea, în tentativa aderării la structurile euro-atlantice. De acum, toţi prezumtivii responsabili de masacrul de la Srebrenita sunt arestaţi. Din cele 161 de persoane acuzate de TPII, creat în 1993, una singură este în libertate: Goran Hadzici (52 ani), fostul preşedinte al autoproclamatei republici sârbe Kraina, acuzat de crime contra umanităţii. Mai mulţi lideri europeni au salutat arestarea lui Mladici, considerând că acest fapt reprezintă o etapă importantă pentru integrarea Serbiei în UE. Aflat la summit-ul G 8 de la Deauville, preşedintele Comisiei Europene, Herman van Rompuy, a spus că va face totul pentru alăturarea Serbiei. 14 ani au durat căutările fostului lider militar al sârbilor bosniaci, care, potrivit unui site de informaţii, B92, îşi ascundea identitatea sub numele de Milorad Komadi. Se spune că arestarea a fost urgentată de Serge Brammertz, procurorul TPII, care în raportul prezentat Naţiunilor Unite a criticat din nou Belgradul pentru ineficacitatea sa în găsirea fugarului.
