În urmă doi ani de zile, reprezentanții principali ai statului român, în frunte cu președinte țării Klaus Werner Iohannis, cu premierul de atunci, Florin Cîțu, și actualul premier, Nicolae Ionel Ciucă, pe atunci ministru al Apărării, dar și cu ministrul Mediului, Tanczos Barna, au declarat “război” fenomenului deșertificării, începând o campanie de împădurire a unor terenuri degradate din județul Dolj și nu numai. Inițiativa este cu atât mai admirabilă cu cât încă din ianuarie 2021, la nivelul judeţean, au fost reluate după ani buni şedinţele Comisiei pentru identificarea, delimitarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare la nivelul localităţilor din judeţul Dolj. Pe această cale, decizionalii României au dorit transmiterea unui semnal logic cu privire la importanţa creşterii zonelor cu suprafeţe împădurite în scopul combaterii fenomenului deşertificării care avansează într-un ritm ameţitor în sudul ţării în ultimele decenii. La rândul lor, primarii doljeni, deşi nu s-au înghesuit să procedeze la identificarea terenurilor degradate pretabile împăduririi, situate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale păstorite, au reuşit să găsească, până în octombrie 2022, ceva mai mult de 4000 ha potrivite pentru creşterea suprafeţei fondului forestier. Cu aceea și ocazie s-au făcut mai multe promisiuni, dar când vine vorba despre promisiuni, reprezentăm un punct de reper pentru toată Uniunea Europeană. Când trebuie să le onorăm, dăm din colţ în colţ şi punem nereuşitele pe seama a absolut orice, dar nu şi pe incompetenţă, lipsa de interes sau incapacitatea de a lua decizia oportună la momentul potrivit. Cam aşa stă treaba şi în privinţa primarilor din judeţul Dolj.
Îmbătaţi de frenezia momentului sau de dorinţa de a da bine în faţa stăpânirii, puţini dintre ei fiind mânaţi de dorinţa de face ceva util pentru comunitatea în slujba căreia ar trebui să se pună, s-au apucat să promită marea cu sarea, făcând din împădurirea terenurilor degradate, cel puţin la nivel declarativ, una dintre priorităţile activităţii desfăşurate. Aşa se face că, exceptând primăriile UAT – urilor Goicea şi Mischii, în privința cărora a fost organizată și atribuită licitația pentru realizarea studiilor de fezabilitate, ca prim pas pentru împădurirea a 220 ha de terenuri degradate, restul primarilor tac mâlc. Ei nu fac nici cel mai mic efort pentru întocmirea documentaţiei necesare deşi autorităţile silvice şi-au manifestat, în mod repetat, disponibilitatea pentru a le oferi îndrumare.
Să fie oare o simplă coincidență sau cineva are vreun interes cu privire la terenurile respective? Pe această cale, aş dori să adresez o cerere distinşilor reprezentanţi ai judeţului Dolj: “Domnilor, adoptaţi o atitudine proactivă, constructivă şi prioritizaţi activitatea derulată în funcţie de necesităţile reale ale judeţului şi ale binelui comun”!
Cu alte cuvinte, pentru a parafraza un clasic al literaturii române, procesul de împădurire a terenurilor degradate din Dolj este admirabil, sublim, dar lipseşte cu desăvârşire! Nu este mai puţin adevărat faptul că nici guvernanţii nu au dat ghes pentru a îmbunătăţi cadrul legal existent. Astfel, deşi hotărârea pentru modificarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intră în perimetrele de ameliorare, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialişti, constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare, aprobat prin HG nr. 1257/2011 a fost elaborată încă din aprilie 2021 şi a fost publicată pe site-ul Guvernului României timp de două luni, proiectul de act normativ nu a fost adoptat nici măcar până în prezent.
Cel mai probabil, ea zace în vreun sertar de la Palatul Victoria! De ce, domnilor guvernanţi? În aşteptarea unui răspuns, vă spun părerea mea: împădurirea terenurilor degradate şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor nu reprezintă, din păcate, o prioritate în ultima perioadă. Deși toate capetele “luminate” din orașul de unde se dă ora exacta au bravat, luându-și angajamente peste angajamente cu privire la absorbirea unor fonduri pentru împădurire prin Planul Național de Redresare și Reziliență, punerea în aplicare a acestora rămâne o mare necunoscută și în prezent. Se pare că alte lucruri primează… ştiţi domniile voastre mai bine despre ce vorbesc. Daţi-ne armele necesare pentru a lupta contra flagelului deșertificării şi dovediţi că vă interesează soarta noastră! Vă rog să mă contraziceţi…
Aşadar, stimaţi guvernanţi, parlamentari, primari sau prefecţi, vă rog să vă treziţi şi să acţionaţi la unison, măcar în al doisprezecelea ceas, pentru implementarea unui program de importanţă capitală pentru noi şi generaţiile viitoare. Dovediţi că nu aţi făcut doar promisiuni deşarte şi puneţi interesul general mai presus de interesele personale. Nu uitaţi faptul că aţi primit un vot de încredere popular astfel încât guvernarea voastră să fie făcută pentru popor şi în interesul poporului! Ridicaţi-vă la înălţimea aşteptărilor şi fiţi demni de misiunea încredinţată!
